Relațiile foarte strânse cu China au fost construite în perioada comunistă a României (1945 – 1989). Firesc din punct de vedere ideologic, urmașul Partidului Comunist Român, adică actualul Partid Social-Democrat, a fost mult mai sensibil la legătura cu marea putere asiatică decât politicienii de la București de alte orientări ideologice.
Un prim val al afacerilor chineze a venit peste tânărul capitalism românesc în anii ’90, cât timp România a fost condusă de Ion Iliescu, un fost membru al Partidului Comunist Român condus de Nicolae Ceaușescu până la execuția sa, în decembrie 1989.
În mandatul de premier al social-democratului Adrian Năstase, inclusiv acesta a beneficiat de avantajele comerciale oferite de China, în interes personal: un dosar penal pe numele lui Năstase menționează că acesta a cumpărat cantități impresionante de bunuri din China, din bani fără justificare legală, inclusiv un cal din ceramică în mărime naturală.
Dar următorul premier pe care PSD l-a impus, Victor Ponta, a fost cel mai activ în a promova interesele economice chineze: a promis că va ceda reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă unei companii de stat din China, a încheiat un memorandum prin care Huawei ar fi participat la proiecte publice strategice în comunicații și, în general, a promis că deschide cu totul economia României oportunităților venite pe filiera Beijing.
Aflat în 2013 în vizită la Beijing la invitația omologului chinez Li Keqiang, Ponta a cerut încheierea unui parteneriat strategic cu China: “Noi am propus, în cursul întâlnirilor şi cu preşedintele şi cu primul-ministru, ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care îl are România, acela de Parteneriat strategic.
Sunt câteva ţări cu care avem un parteneriat strategic şi ne-am dori – anul viitor sunt 65 de ani de relaţii diplomatice – să avem un parteneriat strategic şi cu China. Un asemenea parteneriat strategic presupune multe domenii, pornind de la colaborarea politică, evident cea economică este cea de substanţă, dar şi cea culturală, educaţie şi alte domenii. (…)
Şi preşedintele şi primul-ministru au spus că apreciază foarte mult această propunere, că o văd cu ochi foarte buni şi că, evident, intrăm în procedura de analiză, o procedură diplomatică standard pentru a o finaliza”.
Propunerea a stârnit rumoare la București și în cancelariile occidentale, România având un parteneriat strategic cu SUA și fiind membră NATO.
Un alt premier social-democrat care a impulsionat relațiile economice româno-chineze a fost Viorica Dăncilă (2018 – 2019). Considerată doar o marionetă a fostului șef al PSD Liviu Dragnea, fără putere politică reală, Dăncilă a fost consiliată și controlată de consilieri extrem de apropiați de China. Unul dintre aceștia, Florea Voinea, potrivit presei de la
București, l-a cunoscut pe actualul premier chinez Li Keqiang când ambii erau membri ai Tineretului Comunist (din România, respectiv China). Într-un interviu pentru Radio România Internațional, secția chineză, Voinea și-a arătat întreaga admirație pentru China: “Dacă mergi să vizitezi Shenzhenul, cu Huawei și ZTE, să vezi ce au făcut acolo… centrala lor atomică, cu câte grupuri funcționează acolo…
___________________________________________________________
CITEȘTE ȘI:
Chinezii au ratat pozele cu înalți oficiali români
Afacere eșuată cu chinezi, expulzați de România, la Chișinău
Partenerul lui Erdoğan, Igor Dodon, propagandistul ruso-chinez din Republica Moldova
Contract aproape atribuit de pesediști, anulat de liberali
Centura intereselor chineze în jurul Mării Negre
___________________________________________________________
Au ridicat orașe noi, nu îți vine să crezi că pe pământ pot fi și aceste construcții (…) Pentru mine este o enigmă de ce noi nu am continuat colaborarea cu China, de ce nu colaborăm cu ei și de ce nu realizăm proiecte împreună cu ei. Vă mărturisesc că Zhang Gaoli a spus, acum 4-5 ani, că pentru ei nu este o problemă să sprijine dezvoltarea României, ne pot împrumuta chiar fără garanții guvernamentale și putem să plătim cu orice. Or când ai o asemenea ofertă și nu o fructifici, mărturisesc că nu știu care sunt cauzele”.
Evenimente relevante pe plan mondial în a doua parte a lui 2019, însă, au blocat avântul afacerilor strategice chineze în România. După o întâlnire la Washington în august 2019 între președintele român, Klaus Iohannis, și cel american, Donald Trump, Casa Albă a publicat o declarație comună în care se arată că cele două țări “seek to avoid the security risks that accompany Chinese investment in 5G telecommunications networks”. Ca urmare a înțelegerii de la Washington, s-a semnat un memorandum care îngreunează accesul Huawei la construirea rețelei 5G în România.
În decembrie 2019, după un summit al NATO la Londra, în declarația finală s-a regăsit un pasaj care subliniază o relație ambivalentă a Alianței cu China: “We recognise that China’s growing influence and international policies present both opportunities and challenges that we need to address together as an Alliance”.
În noiembrie 2019, premier al României a devenit Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, partidul care l-a sprijinit pe Klaus Iohannis să câștige un al doilea mandat de președinte al țării. Pentru Nicolae Vasilescu, președintele Camerei de Comerț și Industrie România – China, aceste mutări politice au fost un dezastru.
“Toate investițiile strategice cu China au fost stopate de guvernul PNL”, a spus Vasilescu pentru proiectul “The Chinese belt around the Black Sea” referindu-se la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, la autostrada Comarnic – Brașov și la licitația pentru rețeaua 5G.
