40% din vrânceni rămân fideli WC-ului din fundul curții

Vrancea este unul dintre județele care a accesat în ultimii ani mulți bani europeni, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), pentru extinderea si modernizarea sistemului de apă şi canalizare.

Este drept, până la apariția fondurilor europene, nici jumătate din gospodării nu dețineau alimentare cu apă, iar și mai puține instalații de canalizare, în mediul rural situația fiind critică.

Așa se face că în ultimii zece ani s-au investit peste 350 milioane de euro în infrastructura de apă-canal. Un prim proiect, în valoare de 107 milioane de euro, a vizat toate cele cinci aglomerările urbane din județ, plus trei comune, Golești, Cîmpineanca și Homocea.

În etapa a doua a proiectului, care are ca termen final de execuție sfârșitul acestui an, se vor cheltui 245 de euro, iar în program au intrat în special localităţile rurale din Vrancea care au peste 2.000 de locuitori.

„Proiectul constă în investiţii pentru tratarea şi distribuţia apei şi colectarea şi epurarea apelor uzate care se vor implementa pentru judeţul Vrancea, în zonele urbane şi rurale şi care vor avea drept rezultat conectarea la aceste sisteme a tuturor cetăţenilor din aceste zone şi conformarea cu prevederile directivelor UE relevante”, potrivit lui Gheorghe Vasilescu, director la Compania de Utilităţi Publice din Vrancea.

Investiții versus realitate

Se preconizează că la finalul celui de-al doilea proiect 70% din populaţia judeţului Vrancea va fi deservită de reţele de apă moderne şi de canalizare. Lucru care nu înseamnă neapărat că tot atâta populație se va racorda la rețelele utilitare.

În cadrul lucrărilor de alimentare cu apă, s-au realizat deja sau sunt în curs de realizate conducte de aducţiuni pe 162,5 kilometri, 14 staţii de tratare a apei, 46 de rezervoare de înmagazinare apă, 15 staţii de pompare şi 109 kilometri de reţele de distribuţie.

Aceste investiții se vor face în Focşani, Adjud, Panciu, Odobeşti, Mărăşeşti, Boloteşti, Dumbrăveni, Gugeşti, Homocea, Jariştea, Obrejiţa, Slobozia Bradului, Rugineşti, Sihlea, Soveja, Străoane, Suraia, Tîmboieşti, Tulnici cu localităţile Lepşa-Greşu.

Mult mai ample vor fi lucrările de canalizare, care se vor întinde pe o reţea de 256,7 kilometri. În cadrul proiectului vor fi realizate 70 de staţii de pompare ape uzate, 113 kilometri de reţele de refulare şi trei staţii de epurare, respectiv la Măicăneşti, Gugeşti, Lepşa, ultimele două urmând doar să fie modernizate.

Citește și: VIDEO O zonă puțin discutată a PNRR: banii și reforma din justiție

Lucrările se derulează în 35 de unităţi administrativ-teritoriale, adică jumătate din judeţ. Este vorba despre Focşani, Goleşti, Cîmpineanca, Gologanu, Milcovul, Răstoaca, Vînători, Coteşti, Cîrligele, Adjud, Rugineşti, Mărăşeşti, Odobeşti, Vîrteşcoiu, Broşteni, Jariştea, Boloteşti, Panciu, Străoane, Gugeşti, Urecheşti, Popeşti, Dumbrăveni, Bordeşti, Sl. Bradului, Tîmboieşti, Obrejiţa, Sihlea, Măicăneşti, Bilieşti, Suraia, Vulturu, Năneşti, Tătăranu şi Tulnici cu satele Lepşa-Greşu.

De menţionat că proiectul vizează doar gospodăriile aflate pe traseul principal, adică la şosea, celelalte locuinţe urmând să fie legate la sistemul care se construieşte acum prin investiţii ale comunităţii locale.

Ce spun primarii despre viabilitatea proiectului

Primarii spun că nu toți oamenii sunt nerăbdători să aibă parte de condiţii demne de secolul XXI.

„După finalizarea lucrărilor de alimentarea comunei cu apă și canalizare, proiectul se predă către Compania de Utilități Publice, operatorul unic de apă-canal din județ, CUP. Contribuțiile la proiect sunt 85% fonduri europene, 13% CUP și 2% Consiliul Local al comunei Milcovul.

Prin acest proiect, facem racorduri gratuite la apă și canalizare până la limita proprietății, iar mai departe este rolul proprietarului de a-și duce utilitățile în gospodărie. Este partea ce mai grea, în care o să avem de dus muncă de lămurire. La noi în comună, cam 60% sunt din oameni nerăbdători să-și aducă utilitățile în casă, dar 40% nu au posibilități.

Sunt oameni bătrâni, care nu au bani. Noi avem obligația prin acordurile semnate ca în trei ani toată lumea să se racordeze la apă canal: în primul an propoția trebuie să fie 20%, apoi în anul 2 să se ajungă la 40%, iar în anul 3 toată lumea trebuie să aibă apă și canalizare trase.

Mai avem o problemă aici, sunt proprietari care au tras apă în casă din puțurile proprii forate de ei și e greu să-i convingi să folosească apa care fi contorizată și va costa”, ne spune Mihai Neață, primarul comunei Milcovul.

WC-ul din fundul curții este sfânt

Un localnic din comuna Milcovul ne confirmă cele spuse de primar în privința faptului că mulți oameni nu vor putea să-și aducă utilitățile în case din cauza posibilităților materiale reduse.

„Sunt mulți care abia se descurcă cu traiul zilnic, de unde să aibă bani pentru a investi într-o baie, fie ea și cea mai modestă. Pentru ei, WC-ul din fundul curții este sfânt și va mai curge multă apă pe râul Milcov până o să se atingă și la noi gradul de civilizație din occident. Eu personal am vorbit cu câteva rude și asta a fost concluzia”, ne-a precizat Mircea Batog, localnic.

Citește și: Un ștrand de 1,4 milioane de euro din Bihor va fi dărâmat, din cauza defectelor de construcție

Şi primarul din Urecheşti susține că are în comună oameni lipsiți de posibilități și că va încerca să-i convingă de beneficiile proiectului.

„Sunt şi oameni reticenţi, spun că nu le trebuie, alţii că au fose septice proprii, dar în general prcentul celor care vor progres este mai mare”, spune şi Nistor Bratosin, primarul din Urecheşti.

Un nou proiect de 400 milioane de euro așteaptă să înceapă

Un alt proiect privind infrastructura de apă-canal, realizat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, stă să înceapă. Autoritățile spun că peste 150.000 de vrânceni din 55 de localităţi vor beneficia de investiţiile pe care le va derula Consiliul Judeţean Vrancea, prin societatea CUP SA Focşani, unde instituţia judeţeană este acţionar majoritar.

„Responsabilii de la CUP au făcut o analiză şi după discuţiile purtate cu Ministerul Fondurilor Europene vom obţine finanţare pentru acest proiect major, valoarea totală a investiţiilor estimate fiind de peste 400 milioane de euro pentru apă şi apă uzată.

Suntem primul judeţ din ţară ajuns în proceduri avansate pentru acest proiect”, potrivit lui Cătălin Toma, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea.

Valoarea investiţiilor în sistemul de alimentare cu apă este estimată la 167 milioane de euro, respectiv 252 milioane de euro în sistemul de canalizare, totalizând o valoare a investiţiilor directe de 419 milioane euro.