Pariu cu fonduri europene pe Portul Constanța și pe canalele navigabile: Câți bani au intrat până acum în zonă și care au fost câștigurile

România trebuie să investească pentru a dezvolta portul Constanța, în absența unei infrastructuri rutiere și feroviare de calitate, iar aceasta este șansa noastră de a ne conecta cu Europa din punct de vedere comercial, a declarat recent Comisarul European pentru Transporturi, Violeta Bulc. Portul este al doilea ca mărime după cel din Rotterdam în Europa, dar nu este utilizat la întreaga capacitate, din lipsa investițiilor. În ultimii zece ani, România a accesat din fonduri europene nerambursabile 441 milioane euro pentru dezvoltarea portului, însă este puțin raportat la nevoi. De exemplu, Portul Rotterdam a făcut doar în 2018 investiții de 408 milioane euro, iar în ultimii cinci ani, de 1.121 milioane euro. 

Comisarul European pentru Transporturi, slovena Violeta Bulc, a declarat în cadrul Reuniunii Informale a Miniștrilor din Uniunea Europeană, care a avut loc la București la finalul lunii trecute, că țara noastră trebuie să se aplece mai mult asupra dezvoltării Portului Constanța și a căilor navigabile, pentru că aceasta este șansa noastră de a ne conecta la țările europene și la piața unică, în lipsa unor rețele rutiere și feroviare de calitate:

„O să vă dau o primă impresie: nu aveți drumuri bune, evident, nu aveți un sistem feroviar bun. Cred că cele mai bune sunt căile navigabile interne și portul Constanța. Astăzi s-a făcut o prezentare a soluțiilor multimodale din portul Constanța. Știu, deci, că puteți să obțineți rezultate. E o sarcină foarte importantă să reduci întârzierile și nu pot decât să repet: ofer tot sprijinul care vă este necesar pentru a putea face pașii mari ce sunt necesari pentru a conecta Europa bine cu vecinii, pentru a vă conecta la piața unică și da șanse industriei să se dezvolte mai bine și să facă parte din industria globală europeană. Conectivitatea este obligatorie, fără conectivitate nu există progres. Poți să faci treabă foarte bună în România, dar dacă nu poți să exporți în condiții bune produsele la un cost competitiv și cu costuri logistice adecvate… pentru că acestea sunt un element esențial în prețul produselor. Sunt sigură că România are hotărârea să facă acest lucru, însă sunt întârzieri foarte mari de eliminat”, a spus Violeta Bulc, comisarul european pentru transport în cadrul Reuniunii Informale a Miniștrilor Transporturilor din Uniunea Europeană, citată de Agerpres.

Comisarul european face referire la capacitatea neexploatată a Portului Constanța și legătura acestuia cu traficul fluvial de pe Dunăre. De altfel, chiar în aceeași zi, o delegație a Comisiei Europene a vizitat Portul Constanța. Concluzia a fost în același ton cu cea a comisarului european.

„Constanța este un port activ, de mare importanță pe harta Europei. Singurul lucru pe care vreau să insist este să vă preocupați de hinterlandul portului. De exemplu, Ungaria este considerată o țară fără ieșire la mare, dar are Portul Constanța! Vă sfătuiesc să priviți nu numai spre mare, ci și spre Dunăre, spre țările care depind de Portul Constanța. Avem și vești bune dinspre Bulgaria, unde a început dragajul Dunării. Altfel, nu putem vorbi despre un coridor de transport dacă nu se implică toate țările riverane în întreținerea lui“, a declarat Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin – Dunăre în cadrul întâlnirii, citată de ct100.ro.

Pentru a putea deveni un centru important de depozitare și distribuție a mărfurilor pentru întreaga Europă, Portul Constanța trebuie să își mărească capacitatea și să își ridice serviciile la standardele cerute de marii armatori. În același timp, conectarea cu Dunărea și realizarea unei performante „autotstrăzi“ comerciale pe apă care să ducă mărfurile spre vest trebuie să fie un punct de maxim interes pentru autoritățile române, așa cum puncta Karla Peijs în vizita sa la Constanța.

De la aderarea României la Uniunea Europeană, Portul Constanța și Administrația Canalelor Navigabile au reușit să facă investiții de aproximativ 441 milioane euro prin proiecte europene. Suma pare mare comparativ cu fondurile europene pe care a reușit să le atragă, spre exemplu, Primăria Constanța, în perioada 2007-2019.

Însă pentru dezvoltarea unuia dintre cele mai importante porturi de la Marea Neagră și realizarea unei legături coerente cu cel mai lung fluviu din Europa, suma este mică.

Asta o arată și cifrele. Deși în creștere, statisticile cu puncte de referință anii 2010-2018 nu sunt foarte îmbucurătoare, deși, bineînțeles, există o creștere.

Spre exemplu, traficul total în Portul Constanța a crescut în această perioadă cu 30%. Dacă în anul 2010 traficul total în port înregistra 47 milioane tone, în 2018 traficul a ajuns la 61 milioane tone. Totuși, deși traficul total a crescut semnificativ, numărul escalelor navelor maritime a scăzut, de la 5202 nave în 2010, la 4139 nave în 2018. Însă au crescut escalele navelor fluviale: de la 7945 în 2010, la 9487 în 2018. Încă o dată, aceste cifre arată potențialul imens al traficului fluvial pe Dunăre.

Și în ceea ce privește totalitatea veniturilor anuale ale Administrației Portului Constanța se resimte o creștere sensibilă, de doar 16% în 10 ani: dacă în 2010 se ridicau la 65 milioane euro, în 2018 veniturile au crescut la 76 milioane euro.

Portul Constanța a ocupat pentru doi ani la rând – 2016/2017 – locul 1 la nivel european în ceea ce privește tranzitul de cereale. 

În ceea ce privește Canalele Navigabile, capacitatea traficului atingea în 2010 nu mai mult de 26 milioane tone, în timp ce în 2018 a ajuns la 32 milioane tone, cu o creștere de 23%. În ceea ce privește marfa, în 2010 pe Dunăre au fost cărate 12,5 milioane tone mărfuri, iar în 2018 s-a înregistrat 14 milioane tone mărfuri, cu o creștere de 12%.

Creșterile relativ mici pentru perioada de referință 2010-2018 și cantitatea de bani europeni atrasă într-un deceniu și mai bine de când România este membră a Uniunii Europene pot fi explicate și prin instabilitatea la nivel înalt din Ministerul Transporturilor: România a schimbat 19 miniștri în 12 ani. Ceea ce înseamnă că la fiecare 7 luni s-a schimbat ministrul Transporturilor în România.

Pod Canal Dunăre – Marea Neagră

În ce a investit Portul Constanța 261 milioane euro

Până în acest moment, Administrația Portului Constanța a derulat mai multe proiecte europene în valoare de 261 milioane euro. Câteva finalizate, multe în derulare încă, investițiile s-au îndreptat în special spre modernizarea infrastructurii, spre îmbunătățirea accesului în port și spre protecția mediului.

Primii bani europeni au venit pentru realizarea masterplanului Portului Constanța, care a constat în realizarea unei planificări strategice a portului pe termen mediu și lung (până în anul 2040), în condițiile asigurării unei continuități a dezvoltării portuare, cu exploatarea eficientă a resurselor și infrastructurii existente, orientate spre necesitățile reale ale pieței.

A urmat prelungirea digului de larg cu o extindere de 1050 de metri, realizarea podului rutier deasupra Canalului Dunăre – Marea Neagră, dezvoltarea capacității feroviare în zona Fluvio-Maritimă a Portului, extinderea spre sud a danei de gabare, modernizarea infrastructurii și protecția mediului – PROTECT, implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80), modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimii șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației.

Proiectele au fost implementate prin Programul Operațional Sectorial în Transporturi (POS-T 2007-2013), prin programul de finanțare Mecanismul pentru Interconectarea Europei /Connecting Europe Facility (CEF) și prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020.

Pe ce a cheltuit 180 de milioane de euro Administrația Canalelor Navigabile Constanța

Cei 180 de milioane de euro atrași de Compania Națională „Administrația Canalelor Navigabile” S.A. în acești 12 ani de când România este membră a Uniunii Europene s-au dus în modernizarea ecluzelor și achiziționarea de echipamente și instalații, modernizarea sistemului de gospodărire calitativă a apei din Canalele navigabile prin montarea de stații automate de monitorizare a calității apei, realizarea unui front de așteptare pentru desfacere/refacere convoaie la confluența canalelor navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia Năvodari, modernizarea sistemului de semnalizări de navigație pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, modernizarea sistemului de semnalizări de navigație pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari, realizarea sistemului de masurători topohidrografice pe Canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia Năvodari și realizarea sistemului de management al traficului de nave pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și de informare asupra transportului pe ape interioare.

Însă lipsa investițiilor în lucrările de dragare pe Dunăre, atât de partea românească, cât și de partea bulgară, a făcut ca traficul fluvial să fie subdimensionat față de potențialul său.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Cristian Andrei Leontehttp://info-sud-est.ro
A absolvit Relații Internaționale și Studii Europene, în cadrul Facultății de Istorie și Științe Politice (Universitatea ”Ovidius”, Constanța), este jurnalist și co-fondator al ziarului Info Sud-Est (2012) și nominalizat la Tânărul Jurnalist al Anului la ediția din anul 2015. A coordonat campanii de presă care au avut ca temă protejarea patrimoniului cultural și istoric.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

VIDEO | În Poiana Brașov se va putea schia și în vacanța de Paști

Se prelungește sezonul de schi în Poiana Brașov.

Proiect | Înmatricularea și înregistrarea vehiculelor în numai o zi și într-un singur loc

Dacă Parlamentul va adopta propunerea legislativă inițiată de către UDMR, aceasta va intra în vigoare începând cu anul viitor.

171 de ani de la nașterea poetei năsăudene Veronica Micle

Astăzi era ziua de naștere a poetei Veronica Micle (171 de ani de la nașterea poetei), născută Ana Câmpean, la Năsăud, pe 22 aprilie...