Frecvent apare în presa locală din Timișoara câte o nouă „bombă” referitoare la pierderea de fonduri europene de către primărie. De obicei, edilul liberal Nicolae Robu ripostează vehement, acuzând jurnaliștii că, atacându-l, ar face jocul PSD… Autoritățile județene – Aradul, Hunedoara sau Carașul –, care nu sunt fără cusur în atragerea de fonduri europene, nu sunt scutite de critică, iar OLAF/DLAF au avut în ultimii ani motive de suspiciune privind posibile fraude. Cifrele, respectiv contractele aflate în evidența ADR-Vest, coroborate cu realitățile din teren, spun însă adevărul.
- Primăria din Timișoara a pierdut fonduri europene pentru 50 de microbuze electrice și pentru reabilitarea tramvaielor.
- În acest timp, autoritățile județene și municipale din Arad au reușit împreună să remodeleze sistemul de spitale.
- Fondurile europene au susținut progresul județelor mai sărace, precum Hunedoara și Caraș-Severin.
- Pe de altă parte, numeroase fraude sunt investigate de OLAF/DLAF și DNA.
- Agenția de Dezvoltare Regională – ADR Vest raportează însă, la împlinirea a 20 de ani, 900 de proiecte depuse și 1,2 miliarde de euro atrase în cele patru județe vestice: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș.
Cazul de la sfârșitul anului 2018, când Timișoara a pierdut finanțarea a 50 de microbuze cu motor electric în valoare de peste 20 de milioane de euro, a încins spiritele în Consiliul Local al orașului. Consilierii ALDE l-au învinuit pe primar de neglijență și au cerut o comisie de analiză și verificare a cauzelor acestei pierderi.
„Consider că este dreptul fiecărui cetățean să știe de ce s-au pierdut atâtea finanțări guvernamentale sau europene în perioada 2016-2018, în condițiile în care primarul Robu are un spor de 25% la salariu pentru atragerea de fonduri europene. De asemenea, același procentaj se regăsește și în fluturașul de salariu al city-managerului Robert Kristof. Mă întreb, pentru ce plătim din buzunare acești bani? Pentru neperformanță? Pentru ignoranță? Pentru indolență?”
Laura Chindriș, consilier municipa
Anterior, proiectul „Armonia” de reabilitare și retehnologizare a tramvaielor fusese respins și, colac peste pupăză, municipalitatea a fost obligată prin instanță să restituie Comisiei Europene peste 10 milioane de lei, reprezentând corecții aduse pe 34 de proiecte în care nu au fost respectate în totalitate condițiile de finanțare.
Cauzele acestor nereușite sunt lipsa rigorii în alcătuirea dosarelor, pierderea termenelor de depunere sau de contestare, nerespectarea criteriilor de eligibilitate – precum în cazul proiectului respins pentru un centru multifuncțional la Spitalul de Boli Infecțioase.
„Trebuie înțeles că fondurile europene au o rigoare mai înaltă decât cele naționale sau locale, ele se aplică pe legislația națională, dar mult mai riguros.”
Sorin Maxim, directorul ADR-Vest
Timișoara avea depuse la finele anului trecut în cadrul actualului Program Operațional Regional (POR) 25 de proiecte, dintre care două proiecte contractate, trei proiecte trimise la AMPOR, zece proiecte în precontractare, șapte în evaluare și trei în rezervă. Toate la un loc ar putea aduce 25 milioane de euro nerambursabili pentru reabilitare termică, extinderea iluminatului public, pentru ambulatorii și echipamente medicale, pentru modernizarea de școli, precum și pentru mult dorita centură de legătură cu autostrada A1, în parteneriat cu Consiliul Județean Timiș.
Pe ultima sută de metri, primăria timișoreană a mai depus cinci proiecte pentru construcția de creșe, grădinițe și facilități pentru locuitorii unor cartiere în valoare de 6 milioane de euro, intrând în termenul prelungit până în martie 2019. „Suntem la peste 95% absorbție”, declară primarul Nicolae Robu pentru PressHub și Banatul Azi, referindu-se la cele 35 milioane de euro alocate pe 2018.
„Avem echipă competentă pe fonduri europene, coordonată de directoarea Magda Nicoară, de la Direcția Dezvoltare. Uneori suntem nedreptățiți, chiar dacă lucrăm corect, fiindcă așa vrea Bucureștiul.”
Nicolae Robu, primarul Timișoarei
Unde nu e infrastructură rutieră, vai de telescoape!
Sorin Maxim evaluează investițiile prea mici în infrastructura rutieră ca o neîmplinire în cei 20 de ani de dezvoltare regională.
„Se putea face mai mult. Deși știu că există deja un fel de iritare când se face comparația cu Oradea, totuși dau acest exemplu al aplicării principiului pașilor mărunți: acolo există o centură urbană, foarte bine conectată, construită din mai multe tipuri de resurse și finanțări. Parte de la Ministerul Transporturilor, parte surse locale. Ideea e că nu trebuie așteptat să vină o sumă mare care să rezolve toate nevoile, ci trebuie gândit flexibil. La noi nu există deocamdată o astfel de viziune. Avem o problemă la Timișoara, centura e proiectată departe de oraș, ea nu va fi una urbană care să permită traversarea orașului de la nord la sud. Pe de altă parte, aeroportul s-a dezvoltat mult, un terminal se extinde și acum, dar nu știu dacă au fost gândite la nivel județean și național soluții pentru conectarea direct la autostrada A1.”
Sorin Maxim
Județul Caraș-Severin este alt exemplu de neglijare a drumurilor, deși potențialul său turistic este remarcabil. Drumul spre muntele Semenic a fost reabilitat în 2011 cu 120 de milioane de lei din Programul Operaţional Regional, dar, în câțiva ani, torenții au surpat porțiuni întregi, fiindcă lucrările n-au fost de calitate.
Există numeroase zone unde se pot practica involuntar curse offroad, cum este drumul județean care duce spre Ilia, Socolari, Ciclova, zone frumoase, apreciate în ultimii ani de turiștii care riscă să se abată pe acolo.
Și județul Hunedoara se străduiește să facă practicabili cei 1325 km de drumuri, din care administrația județeană a evaluat ca drumuri bune aproximativ 450 km, la categoria „rele” 435 km, iar la condiții medii 432 km. Aflate în contractare sau precontractare, câteva proiecte europene vin în ajutor: modernizarea culoarului Trafic Mureș Nord DN 7, modernizarea DJ 687, Sântuhalm – Hunedoara – Călan, modernizarea DJ 705A, Orăștie – Costești – Sarmizegetusa Regia. Adică locuri în care mulți turiști ar dori să ajungă.
Regiunea n-a stat pe loc
Orice bilanț arată că în regiunea de vest banii europeni au rezolvat numeroase probleme. Se vede cu ochiul liber că, deși n-au existat proiecte foarte mari, au fost în schimb proiecte numeroase, punctuale, care au ridicat calitatea vieții urbane în Reșița, Arad, Lugoj, Deva.
Școli, licee, 20 de ambulatorii bine dotate nu numai în municipii, ci și în orașe mici ca Sebiș, Petroșani, Hațeg, echipamente pentru ISU, sute de IMM-uri care au creat peste 10.000 de locuri de muncă – toate sunt beneficiarele finanțării europene. Aradul a integrat inteligent sistemul de sănătate publică și a făcut astfel economii masive, datorii istorice de 15 ani s-au șters în doi ani și s-a ajuns pe plus prin strategii și management comun al autorităților municipale și județene peste spitalele arădene, adaugă directorul ADR Vest la bilanț.
Regiunea de vest a înregistrat așadar aproape 900 de proiecte depuse în cei 20 de ani și 1,2 miliarde de euro atrași.
Alianța Vestului, recent constituită de primarii din Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca, poate fi un stimul interregional pentru această parte avansată din România. Însă, atrage atenția Sorin Maxim, „titularul contractului de parteneriat cu Comisia Europeană este Guvernul României. Așadar unul din decidenții care trebuie să se implice în această formulă de accesare directă este Guvernul. Sunt mecanisme care pot fi abordate. Ce trebuie să înțeleagă politicienii este că România nu poate atrage alți bani europeni decât România are alocați. Nu există alți bani. Sunt numai ceva fonduri în programul Interreg sau Strategia Dunării, dar sunt fonduri mici dedicate cooperării, nu sume care fac diferența. Banii pentru investiții sunt gestionați de Guvernul României prin autoritățile de management”.
OLAF/DLAF și DNA au investigat sute de acte de fraudă
În raportul Oficiului de Luptă Antifraudă pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2017, România se află în frunte cu 11 cazuri finalizate din totalul de 197 de investigaţii care presupun recuperarea a peste 3 miliarde de euro pentru bugetul UE. Pe locurile următoare se află Ungaria și Polonia. Cele mai multe fraude din fonduri structurale au folosit metoda subevaluării, falsificarea de documente, trucarea licitațiilor, abuzul în serviciu, acte de corupție pentru care DNA a trimis în judecată o serie de înalţi oficiali români și le-a pus sub sechestru bunurile pentru recuperarea prejudiciilor.
Gheorghe Percea, primarul Ciclovei Române, a fost trimis în judecată de DNA în martie 2018 pentru un prejudiciu de cinci milioane de lei, fiind acuzat că a obținut fonduri europene prin APIA prin falsificarea de documente, declarații incomplete sau inexacte etc.
Dosarul cu frauda de peste 1 milion de euro din banii veniți pe axa România – Serbia, în care sunt implicați Omer Radovancovici, fost primar al comunei Pojejena de pe Clisura Dunării, precum și doi complici, a fost pe larg descris pe PressHub aici și aici.
„Centrul de management al deșeurilor pe care Uniunea Europeană l-a finanțat cu zeci de milioane de euro în Caraș-Severin întârzie să fie pus în funcțiune, lucru de care profită firmele înființate de «băieții deștepți» tocmai pentru a profita de nesincronizări de la bun început regizate! Pe un munte de bani stau și cei care «se chinuie» să implementeze, după ani de amânări, proiectul Consiliului Județean Caraș-Severin!”, scria Express de Banat în octombrie 2018, subliniind că mult așteptatul deponeu de la Lupac bagă în buzunarul celor care fac managementul proiectului sute de mii de lei atât timp cât el rămâne închis. Cu alte cuvinte, interesele „băieților deștepți” se bat cap în cap cu interesele cetățenilor.
Cercetări ale DLAF din 2017 au produs un dosar penal pentru furtul banilor destinați șomerilor tineri care nu au primit cei 500 de lei alocați, însă ajunși în buzunarul organizatorilor: „Departamentul pentru Luptă Antifraudă – DLAF a finalizat acţiunea de control privind proiectul «Creşterea adaptabilităţii şi a performanţelor şomerilor tineri, în integrarea pe piaţa europeană a muncii», al cărui beneficiar a fost Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă – AJOFM Arad. Întrucât au fost constatate indicii privind săvârşirea unor posibile fapte de natură penală, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a sesizat organele judiciare competente, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul teritorial Timiş”, a declarat instituția pentru News.ro.
Un caz ieșit din comun a fost investigat la Primăria Sântana, județul Arad, unde zeci de femei, printre care și angajate ale primăriei, au declarat fals că sunt abuzate de soți pentru a beneficia de ajutor financiar din proiectul „Start pentru o nouă viaţă în comunitate”, desfăşurat în 2015-2016.
Acestea sunt doar câteva exemple. În general, numeroase ilegalități s-au înregistrat în proiectele destinate dezvoltării resurselor umane, POSDRU, dar și în programele pentru agricultură și dezvoltare rurală – PNDR.
Care sunt premisele unui proiect bun
Reușita unui proiect finanțat din fonduri UE depinde de hotărârea inițiatorilor, fie ele autorități publice sau entități private. Chiar dacă uneori informația sau procedurile sunt mai complicate, se pot cere explicații și consultanță de la Agențiile de Dezvoltare Regională – ADR-uri. Depinde și de capacitatea de a identifica nevoi reale, nu fantezii care par să se potrivească cu cerințele sau criteriile de eligibilitate.
„Noi nu scriem proiecte, dar stăm la dispoziție cu informații, lămuriri, ținem și cursuri inclusiv pe web, îi instruim pe cei care doresc să scrie proiecte. Îmi place să spun că noi finanțăm proiecte care sunt deja în atenția celor care le formulează, iar noi accelerăm acest proces. Un proiect depus așa, ca să fie, nu are șanse să treacă, dar dacă totuși ar trece, avem mai mari probleme la implementare. Menționez că proiectele implementate sunt monitorizate încă cinci ani după încheiere în zona publică și încă trei ani la companiile private, ca să rămână în parametri, fiindcă există tendința de a fi mai relaxați după ce se cheltuiesc banii. Așa că stăm pe capul lor, monitorizăm trimestrial serviciile, angajații, calitatea”, spune directorul ADR Vest.
Pentru că adesea primarii sau președinții consiliilor județene se plâng de influență politică atunci când le este respins un proiect, am insistat cu întrebarea dacă ADR Vest, care a funcționat timp de douăzeci de ani sub toate guvernările postdecembriste și sub diverse egide instituționale de la Ministerul Integrării Europene, la Agenția Națională pentru Dezvoltare și Ministerul Dezvoltării regionale și prognozei, a resimțit presiuni de ordin politic.
„N-am suferit de acest lucru, eu personal nu sunt implicat politic și nici colegii mei, s-a înțeles și pe plan local că rolul nostru este să atragem fonduri pentru ceea ce e nevoie și să rezolvăm tehnic, noi fiind recunoscuți ca specialiști. Dacă noi nu funcționăm bine tehnic și amestecăm lucrurile cu politicul, probabil că ar ieși prost pentru toată lumea. Mai este o explicație și anume că sistemul agențiilor de dezvoltare a fost bine structurat încă de la început prin legea din 1998 și a rezistat tuturor intemperiilor.”
Sorin Maxim
Cu toate că sumele alocate României de Uniunea Europeană au crescut constant, se poate observa că în anii de început, 2007-2012, atât hotărârea cât și competența echipelor din primării sau de la autoritățile județene erau mai mari decât azi, când scrierea proiectelor și implementarea sunt mai degrabă externalizate. A crescut numărul de angajați, au crescut salariile, dar a scăzut capacitatea administrativă. Să fie clientelismul politic extins în ultimii ani de vină?
Comparând situațiile arhivate de ADR Vest, informațiile arată că județul Hunedoara, cel mai urbanizat județ, precum și Carașul, au depus mai multe proiecte decât Timiș și Arad, dar e explicabil: au mai multe nevoi. Politicile de coeziune încurajează atenuarea decalajelor regionale, ceea ce s-a realizat într-o oarecare măsură.
„Poate că ar fi momentul ca sistemul, care are deja 20 de ani, să treacă la o nouă abordare, fiindcă regiunile au deja nevoi diferite care trebuie mai bine reprezentate. Acum avem un program național cu alocare regională, ceea ce e un mare pas înainte, dar, dezvoltările fiind diferite, ar fi necesare instrumente de coeziune care să regleze aceste diferențe interregionale. De exemplu, unele tipuri de finanțări să fie dedicate județelor care necesită mai multă dezvoltare, ca Hunedoara și Caraș-Sverin la noi, mai ales pe zona monoindustrială ca mineritul și siderurgia, în timp ce Timișoara și Aradul, care au alte trebuințe, pot trece în zona de valoare adăugată crescută, în zona de inovare, pot accede la alte tipuri de investiții. Deci se poate trece la alt nivel de sofisticare, așa încât să fie diferențiate criteriile, pentru a nu fi dezavantaje județe, regiuni care nu îndeplinesc un criteriu sau altul”, este de părere oficialul.
Pentru 2019 sunt deja 330 milioane de euro contractate, plus 250 milioane de euro proiecte trimise la autoritatea de management pentru a fi avizate, deci se ajunge la 550-600 milioane de euro pe zona de vest. Proiectul de buget pentru exercițiul financiar 2021-2027 al Comisiei Europene arată o schimbare majoră în felul în care executivul UE va finanța în următorul ciclu financiar pregătirea proiectelor, chiar înainte de a semna acordul de parteneriat cu țara. O mare parte din bani pleacă în cercetare, inovare, IMM-uri, parteneriate între universități și IMM-uri, centre de cercetare, unde România nu are suficientă experiență.
„Există un mare gol în experiență, lipsesc ingineri, economiști care să facă proiectare, implementare, monitorizare în proiectele europene. Autoritățile locale au pierdut specialiști și preferă să apleze la externi”, atrage atenția Sorin Maxim.
Cu un sediu nou construit din fonduri proprii inaugurat la finalul lunii trecute, ADR Vest își propune să își extindă activitatea în 2019, să aducă mai multă consultanță, să ofere instructaj specializat în plus, așa încât să determine autoritățile și firmele să își conceapă proiectele in house și să își optimizeze capacitatea administrativă.
Agențiile de Dezvoltare Regională, în număr de opt, s-au înființat prin Legea 51/1998, reactualizată prin Legea 315/2004, ca interfață între autorităţile centrale ale statului-ministere, departamente etc.- şi administraţiile locale sau firmele care depun proiecte pentru atragerea de fonduri europene. ADR oferă consultanță, ghidează beneficiarii în respectarea procedurilor și monitorizează realizarea proiectelor. În structura ADR există Consiliul de Dezvoltare Regională alcătuit din președinții Consiliilor județene din componență.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Banatul Azi în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
