Forțele pro-ruse și grupările cleptocratice urmăresc căderea guvernării Maia Sandu

Data:

Republica Moldova trece din nou prin mai multe crize:

  • una energetică, căci Rusia a diminuat la maxim livrările de energie electrică și gaze, iar țara reușește cu greu să acopere necesarul, în prag de iarnă, cu ajutorul României și a Uniunii Europene.
  • una economică, amplificată de cea energetică, de contextul complicat din toată Europa, dar și de războiul din Ucraina, pe de o parte prin fluxul de refugiați care a pus o presiune financiară enormă pe acest stat mici, dar și prin pierderea unor exporturi către Ucraina și Rusia.
  • una politică, căci Maia Sandu și guvernul său sunt în scădere de popularitate, iar partidul lui Ilan Șor, un politician fugit, pentru că-l așteaptă o condamnare penală, alimentează cu bani protestele împotriva actualei guvernări. De asemenea, forțele pro-ruse profită de situația economică dificilă pentru a alimenta o cădere a Executivului și eventual chiar alegeri anticipate.

Cum va ieși Maia Sandu din toate aceste crize și ce șanse are să fie realeasă președinte? Ce înseamnă căderea guvernării PAS pentru opțiunea pro-europeană a Republicii Moldova și cum susține UE actuala putere de la Chișinău?

PRESShub a discutat cu Dionis Cenușă, analist de risc politic stabilit în Germania, unde își urmează studiile doctorale la Universitatea Justus-Liebig din Giessen. Este expert asociat la „Expert-Grup” (Moldova) și la Centrul de Studii Est-Europene (Lituania). Deține o diplomă de Master în Studii Interdisciplinare Europene de la Colegiul Europei (2013) și este absolvent al Programului Avansat în Drept și Economie UE al Facultății de Drept din Riga (2014)

Cele mai importante declarații ale lui Dionis Cenușă

Chiar și forțele pro-ruse văd importanță în relații convenabile cu UE, manifestând pragmatism legat de asistența financiară europeană.

Datorită inițierii dialogului de pre-aderare cu UE, autoritățile moldovenești se mențin pe linia de plutire, chiar dacă situația socio-economică din țară riscă să se deterioreze în viitoarele 4 luni.

Există grupări cleptocratice în afara țării, care vor să exploateze crizele pe care le traversează guvernarea pentru a o slăbi, cu tentativa de a genera căderea guvernului și a declanșa alegeri parlamentare anticipate.

În fruntea protestelor este omul de afaceri Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldovenească în Israel începând cu 2019.

Asistăm la o exploatare a sărăciei de către unii reprezentanți ai clasei politice, ceea ce s-a întâmplat și anterior în Moldova, deși mai degrabă în timpul campaniilor electorale și la o scară mult mai mică.


PRESShub: În iunie anul acesta, Republica Moldova a primit statutul de candidată UE, în ciuda faptului că economia și statul de drept din țară au fost profund afectate de regimurile cleptocratice. Cum credeți că a favorizat războiul din Ucraina acordarea acestui statut?

Dionis Cenușă: Contextul regional a ajutat în procesul de obținere a statutului de țară candidat mai mult decât pregătirea internă. În primul rând, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat percepția actorilor regionali, precum UE, asupra securității regionale.

Astfel, deschiderea pentru extinderea UE constituie înainte de toate o tentativă a spori securitate în vecinătatea europeană.

Al doilea considerent major care a favorizat candidatura este precedentul ucrainean. Odată cu solicitarea candidaturii de către Ucraina, celelalte state cu Acorduri de Asociere cu UE – Moldova și Georgia – au urmat impulsul ucrainean. Prin urmare, caracterul pro-activ al diplomației ucrainene a determinat UE să depășească fobiile legate de lărgire.

Demonstrând solidaritate față de cauza ucraineană împotriva invaziunii rusești, UE s-a găsit nevoită să extindă aceeași politică de deschidere față de Moldova și Georgia. De aceea, Ucraina are un merit considerabil în contextul candidaturii obținute de Moldova.

Republica Moldova nu putea deveni țară candidată UE fără semnalul politic clar al guvernului de la Chișinău, de angajament în procesul de aderare, dat Bruxelles-ului. Moldova a accelerat completarea chestionarului de aderare al  Comisiei Europene, transmițând într-o lună răspunsurile la peste 2.100 de întrebări. Prin comparație, Bosnia a avut nevoie de 14 luni pentru completarea aceluiași chestionar. 

La vremea respectivă, Chișinăul a fost vizitat de peste 30 de delegații de înalți oficiali din țările Uniunii Europene, fiind lansat dialogul la nivel înalt dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Cât de mult credeți că a contribuit  această realizare a guvernului  Maiei Sandu  la creșterea suportului ei politic în rândul populației? Cum privesc cetățenii  Republicii Moldova perspectiva aderării la UE?

Exponenții guvernării de la Chișinău deseori afirmă că dacă nu erau ei la cârma statului, atunci Moldova ar fi eșuat să obțină statutul de candidat. Realitatea este însă mai nuanțată.

Forțele politice moldovenești cu simpatii pro-ruse care au fost la guvernare în perioada 2019-2021, inclusiv într-o alianță conjuncturală de circa jumătate de an împreună cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condusă în acel moment de Maia Sandu, nu au subminat în niciun fel Acordul de Asociere cu UE.

chiar și forțele pro-ruse văd importanță în relații convenabile cu UE, manifestând pragmatism legat de asistența financiară europeană.

Prin urmare, dacă partidul pro-UE și pro-reformist PAS nu ar fi fost la guvernare, forțele pro-ruse ar fi încercat probabil să aplice pentru candidatura de aderare la UE.

Rezultatul ar fi fost însă diferit în sens negativ. Cel mai degrabă, Bruxelles-ul i-ar fi putut oferi Moldovei maxim statutul de țară candidat potențial, ca și în cazul Georgiei, care are relații relativ complicate cu UE din cauza prezenței elementelor statului capturat.

În condițiile unei atitudini hiper-optimiste vizavi de actuala guvernare de la Chișinău, UE i-a fost mai simplu, din punct de vedere politic, să-i ofere Moldovei statutul de țară candidat.  

La fel ca și Ucraina și Georgia, Moldova a recepționat două chestionare, care conțineau împreună circa 3.700 întrebări[1]. Răspunsurile au fost trimise Comisiei Europene în aproximativ o lună (11 aprilie – 11 mai).

Câțiva factori au contribuit la viteza cu care partea moldovenească a reușit să transmită răspunsurile la cele două chestionare. În primul rând, a existat o anumită doză de competiție și grabă legată de calendarul deciziilor politice în cadrul instituțiilor europene.

Pe de o parte, Ucraina a recepționat chestionarele mai devreme și, de aceea, transmitea răspunsurile la câteva zile distanță de Moldova și Georgia. Pe de altă parte, cele trei țări vroiau să finalizeze etapa chestionarelor înainte de reuniunea șefilor de state UE în cadrul Consiliului European de pe 23-24 iunie, la care în cele din urmă a fost aprobată acordarea statutului de țară candidat pentru Ucraina și Moldova.

Bosnia și alte state din Balcanii de Vest nu au fost expuse unei asemenea presiuni de timp, ceea ce a influențat într-o oarecare măsură o altă dinamică a procesului de completare a chestionarelor.

În al doilea rând, ca și Ucraina și Georgia, Moldova a fost angajată în procesul de implementare a Acordului de Asociere începând cu 2014. Acest lucru a permis dezvoltarea anumitor capacități legate de racordarea legislației naționale la standardele europene.

Ca urmare, răspunsul la întrebări nu a fost pregătit de la zero, ci au existat cunoștințe în interiorul instituțiilor. Nu în ultimul rând, pregătirea răspunsurilor în mod eficient în cazul Moldovei s-a datorat unei conlucrări eficiente între guvernare și unii reprezentanți ai societății civile, specializați în afaceri europene.

Citește și: Jumătate dintre elevi declară că în continuare li se cere fondul clasei. O treime spun că profesorii îi discriminează

De asemenea, pe partea de traducere și verificare a textului în limba engleză au fost atrași unii reprezentații ai diasporei, care au afiliere politică sau simpatii în raport cu PAS.

Procesul de răspundere la chestionare nu a fost în totalitate transparent și incluziv, ceea ce a provocat anumite critici din partea opoziției și a comunității de experți, excluși sau neimplicați în proces.

Faptul că Moldova a obținut statutul de candidat nu a contribuit la consolidarea popularității guvernării și a Maiei Sandu, care s-a prăbușit pe fundalul multiplelor crize cu care se confruntă țară.

Cu toate acestea, susținerea aparent necondiționată din partea UE, împreună cu statutul de țară candidat, nu permite un declin total în sprijinul public al guvernării.

Cu alte cuvinte, datorită inițierii dialogului de pre-aderare cu UE, autoritățile moldovenești se mențin pe linia de plutire, chiar dacă situația socio-economică din țară riscă să se deterioreze în viitoarele 4 luni.

În aceste condiții nefavorabile, deși simpatiile pro-UE în rândul populației încă fluctuează, se conturează o tendință de stabilizare la circa 60%.

De altfel, în ultimele luni, protestele populației împotriva guvernării Maiei Sandu au fost subiectul principalelor știri referitoare la  Republica Moldova. De ce ies oamenii  acum în stradă?

Există două fenomene care se intersectează atunci când vorbim despre protestele din Moldova.

Pe de o parte, există grupări cleptocratice în afara țării, care vor să exploateze crizele pe care le traversează guvernarea pentru a o slăbi, cu tentativa de a genera căderea guvernului și a declanșa alegeri parlamentare anticipate.

În fruntea protestelor este omul de afaceri Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldovenească în Israel începând cu 2019.

Partidul lui Șor organizează proteste, care întrunesc calitățile unor „proteste orchestrate” sau „proteste cleptocratice” împotriva guvernării, utilizând resurse financiare de origine dubioasă.

Pe de altă parte, Moldova se confruntă cu un nivel de sărăcie ridicat în regiunile rurale și în rândul anumitor categorii sociale (de exemplu, pensionari). Aceasta este o problemă veche, care însă s-a acutizat odată cu începtul agresiunii rusești împotriva Ucrainei.

Populația sărăcită este vulnerabilă la recrutare pentru „protestele cleptocratice”, desfășurate de Partidul Șor.

În final, asistăm la o exploatare a sărăciei de către unii reprezentanți ai clasei politice, ceea ce s-a întâmplat și anterior în Moldova, deși mai degrabă în timpul campaniilor electorale și la o scară mult mai mică.

Există dovezi potrivit căror protestatarii merg la proteste pentru că așa pot câștiga niște bani. Remunerarea protestelor, în combinație cu înrăutățirea condițiilor de viață din cauza crizei energetice și a celei social-economice, descătușează protestarii săraci sau sărăciți de inhibiții și sporește riscul unor proteste mai agresive.

Citește și: România nu va recupera niciodată tezaurul de la Moscova


Cele mai importante declarații ale lui Dionis Cenușă

Forțele pro-ruse nu exclud varianta unor anticipate, dar nu forțează lucrurile pentru a le declanșa rapid, precum o fac grupările cleptocratice, ale cărui lider principal, Ilan Șor, se simte amenințat de rezultatele justiției moldovenești.

Lichidarea forțată a unui partid politic, care este în topul celor mai populare partide din țară, constituie o provocare pe care PAS-Sandu vor trebui să o cântărească bine înainte de a adopta careva decizii radicale în acest sens.

Peste jumătate din cei circa 100,000 de refugiați, care de regulă se aflau permanent pe teritoriul Moldovei, erau cazați la casele cetățenilor și nu în centre specializate.


Într-o analiză recentă, făceați observația că unele mass-media din Moldova aleg, în contextul politic actual, să practice autocenzura și evită să adopte o poziție critică față de guvern pentru a împiedica opoziția pro-rusă să exploateze nemulțumirea publică.

Pluralismul de opinii este autosuspendat pentru a nu pune în pericol stabilitatea și securitatea națională. Cum anume pune în pericol opoziția pro-rusă stabilitatea și securitatea națională a Republicii Moldova?

Forțele pro-ruse și grupările cleptocratice urmăresc scopuri politice egoiste, care pot corespunde complet sau parțial cu interesele geopolitice ale Rusiei în Moldova.

Căderea actualei guvernări constituie obiectivul lor comun. Acest lucru ar schimba radical politica externă a Moldovei, ar desfigura o serie de reforme inițiate de ecuația politică PAS-Sandu în domeniul statului de drept, dar ar putea crea teren propice pentru concesii unilateral în raport cu regiunea transnistreană.

Totuși, există o diferență între abordările grupărilor cleptocratice și respectiv cele urmărite de forțele pro-ruse. Grupările cleptocratice, în frunte cu Partidul Șor, care este considerat un element al influenței maligne rusești în Moldova, vrea prăbușirea promptă a guvernului și declanșarea alegerilor legislative anticipate.

Spre deosebire de aceștia, forțele pro-ruse care sunt dominate de Socialiști vor slăbirea guvernării înainte de alegerile locale din 2023 și pregătirea graduală a terenului pentru alegerile ordinare prezidențiale și parlamentare din 2024-25.

Forțele pro-ruse nu exclud varianta unor anticipate, dar nu forțează lucrurile pentru a le declanșa rapid, precum o fac grupările cleptocratice, ale cărui lider principal, Ilan Șor, se simte amenințat de rezultatele justiției moldovenești.

Ministerul Justiției de la Chișinău a propus  scoaterea în afara legii a Partidului lui Ilan Șor. Se poate susține ideea că o astfel de măsură ar putea aduce  atingere democrației, dat fiind că pluripartidismul intră în definiția democrației?

Răspuns: Pedepsirea finanțării ilegale este o practică comună în sistemele democratice, dar același lucru nu poate fi spus despre scoaterea în afara legii a partidelor politice. Situația se complică din cauza faptului că Partidul Șor are reprezentare în parlament.

Prin urmare, lichidarea forțată a unui partid politic, care este în topul celor mai populare partide din țară, constituie o provocare pe care PAS-Sandu vor trebui să o cântărească bine înainte de a adopta careva decizii radicale în acest sens.

Pe lângă faptul că voturile susținătorilor Partidului lui Șor vor fi anulate, expulzarea acestui partid de pe câmpul politic legal poate crea un precedent periculos. Dacă lucrurile se vor schimba într-o direcție opusă, atunci chiar și partidele pro-UE ar putea fi amenințate de viitoare scoateri în afara legii sub acuzațiile de finanțare ilegale reală sau fictivă.  

În ce măsură, prezența trupelor rusești staționate în Transnistria reprezintă un motiv de îngrijorare la adresa securității Moldovei, în contextul războiului din Ucraina?  Care au fost  măsurile luate de guvern pentru diminuarea acestui factor de risc și cum apreciați aceste măsuri?

Trupele rusești aflate în regiunea transnistreană constituie o amenințare la adresa securității naționale și a ordinii publice, având în vedere evenimentele din Ucraina. Deși aceste trupe rusești numără circa 1,500 de persoane, pot fi activate oricând, dacă Rusia va decide că este oportun.

Potrivit unor scenarii negative, trupele rusești pot fi folosite inclusiv pentru a ajuta la instalarea la putere a unor forțe pro-rusești, în cazul unor proteste anti-guvernamentale în masă și respectiv escaladarea situației politico-militară din țară.

Citește și: Boicotați campionatul mondial de fotbal din Qatar? Câteva argumente pro și contra

Măsurile pe care autoritățile le întreprind țin de modernizarea capacităților de apărare națională, dar acestea depind de asistența externă, care este de tip ad hoc și orientată spre echipament non-letal. Din acest considerent, riscurile generate de trupele rusești aflate în Transnistria nu sunt adresate în mod cuprinzător.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European,  și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, au vizitat Republica Moldova pentru a arăta sprijinul UE acordat Moldovei, atât în ceea ce privește procesul de aderare, cât și în înfruntarea problemelor actuale generate de criza energetică.

Ursula von der Leyen a anunțat că UE oferă Republicii Moldova un pachet adițional de ajutoare, în valoare de 250 de milioane de euro, pentru achiziția de gaze și compensarea costurilor ridicate la energie pentru populație.

Faptul că cele două vizite au coincis ar putea fi corelat cu actualele proteste de stradă ale populației? În ce măsură ajutorul oferit de UE poate contribui la soluționarea crizei energetice?

Două aspecte au făcut ca Moldova să fie vizitată de atâția oficiali străini. Înainte de toate, Moldova este un punct de popas înainte de a ajunge în Ucraina, în special dacă scopul vizitelor era regiunea Odesa. De asemenea, guvernarea de la Chișinău a apelat pe larg la ajutor umanitar pentru a gestiona criza refugiaților ucraineni. În consecință, diverși actori externi s-au deplasat în Moldova în semn de solidaritate și pentru a inspecta situația legată de refugiații ucraineni.

Recentele vizite ale lui Metsola și von der Leyen se pare că au o legătură strânsă cu procesele politice din Moldova. Guvernarea are nevoie în egală măsură de susținere politică și financiară din partea UE, lucru pe care îl înțeleg actorii politici de la Bruxelles.

Este important de menționat că atât Metsola cât și von der Leyen fac parte din Partidul Popular European, la care este afiliată și formațiunea PAS, din care provine președinta Sandu. Prin urmare, pe lângă relațiile pe care le are UE cu Moldova, există în paralel o influență transnațională puternică care se exercită la nivel de partide politice. Probabil, unii pași se coordonează la nivel de instituții europene și respectiv pe linia Partidului Popular European.

Vizita oficialilor europeni a coincis cu agravarea crizei energetice din cauza ultimelor atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene. De asemenea, oficialii europeni au ajuns în Moldova după izbucnirea unui scandal politic de amploare legat de scurgerea de informații de pe contul de Telegram al Ministrului Justiției Sergiu Litvinenco.

Acestea scurgeri indică asupra unei presupuse interferențe politice al partidului de la guvernare în investigațiile cazurilor de corupție înaltă (dosarul ex-președintelui Igor Dodon, investigarea procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo), reforma justiției și numirile în agențiile anti-corupție (șefa Procuraturii Anti-Corupție Veronica Drăgălin).

Cei 250 milioane de euro reprezintă un adaos considerabil la ceea ce a fost oferit până acum pentru gestionarea crizei energetice. Cu toate acestea, acești bani nu sunt suficienți pentru acoperi cheltuielile de subvenționare a populației și alte necesități, planificate de către autorități pentru perioada noiembrie 2022-martie 2023.

Exponenții guvernului au menționat că este nevoie de circa 1 miliard de euro pentru a supraviețui iarnă [2]. Doar o fracțiune din ceea ce partenerii externi oferă Moldovei este sub formă de grant, restul fiind credite pe care țara trebuie să le întoarcă.

Ursula von del Leyen a specificat că Republica Moldova este ajutată tot așa cum a ajutat sutele de mii de refugiați ucraineni care i-au traversat teritoriul, fugind de invazia rusească. Din cunoștințele dumneavoastră, care este situația refugiaților din Republica Moldova la ora actuala și cum reușesc autoritățile să îi facă față?

Moldova a primit ajutor ca să gestioneze criza refugiaților. Fără ajutorul extern, aparatul administrativ al statului, mai ales la nivel local, ar fi colapsat. Mai mult, ajutorul acordat de Moldova s-a datorat populației care a preluat o parte majoră din presiunea fluxului de refugiați.

Peste jumătate din cei circa 100,000 de refugiați, care de regulă se aflau permanent pe teritoriul Moldovei, erau cazați la casele cetățenilor și nu în centre specializate.

Este vorba despre circa 12,000 de familii moldovenești, care în perioada martie-octombrie au primit circa 4 milioane de dolari (martie-octombrie 2022), în cadrul Programului Alimentar Mondial al ONU, sub formă de transferuri pentru îngrijirea refugiaților.

Pe lângă aceasta, există circa 69 de centre de acomodare pentru refugiați, funcționale în toată țara. Deși numărul refugiaților era în descreștere, potrivit anumitor surse, Moldova adăpostește circa 95.000 de refugiați ucraineni[3]. Agravarea crizei energetice pune presiune adițională asupra familiilor care adăpostesc refugiați ucraineni.  

La anul vor avea loc alegerile locale în Moldova, iar în mai puțin de doi ani alegerile prezidențiale. Credeți că PAS și Maia Sandu vor putea obține un al doilea mandat la guvernare?

Este foarte probabil că actualele crize pe care guvernarea nu reușește să le gestioneze întocmai eficient vor lăsa amprente adânci în percepția votanților. Alegerile locale din 2023 vor deveni un test serios pentru guvernare, deși, de regulă, rezultatele la locale nu se reflectă în mod obligatoriu asupra preferințelor politice la nivel național.

Totuși, efectele crizei energetice vor fi profunde și ar putea genera anumite schimbări în comportamentul electoral general al populației. De aceea, conturarea unui vot de protest împotriva PAS-Sandu este probabilă.

Guvernarea și susținătorii acesteia în cadrul media și ai societății civile manifestă interes activ pentru votul electronic. Aplicarea acestuia va fi esențială în mod special pentru alegerile parlamentare din 2025.

Or, guvernarea mizează pe votul diasporei, care va vota diferit decât populația din țară, unde crește gradul de frustrare vizavi de calitatea guvernării și respectiv interesul pentru alternative politice.

Citește și: Campionatul mondial de fotbal. Câți oameni au murit, de fapt, în Qatar

În orice caz, Sandu are șanse puternice să fie realeasă. În pofida crizelor, președinta are cel mai mare nivel de încredere, parțial datorită susținerii active și necondiționate din partea actorilor politici occidentali.

Unicul contracadidat cu potențial electoral relevant este actualul primar al capitalei Ion Ceban. Dar candidatura acestuia poate fi afectată de radioactivitatea referinței făcute de SUA cu privire la presupusele legături dintre Ceban și serviciile secrete rusești.

Soarta politică a PAS va depinde într-o oarecare măsură de performanța electorală a lui Sandu. În orice caz, chiar dacă PAS acumulează un vot masiv în diasporă, inclusiv prin votul electronic, votul din țară va fi mai greu de acumulat în 2025 decât a fost în 2021 din cauza efectelor crizelor din 2022, dar și a scandalurilor în jurul suspiciunilor privind politizarea reformei justiției și a luptei împotriva corupției mari.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!


[1] Mai multe detalii pot fi analizate într-un document de politici pe acest subiect publicat în septembrie curent: The EU membership for Ukraine, Moldova and Georgia: Enlargement from the Western Balkans to the Eastern Partnership.

[2] Mai multe aici.

[3] Aici https://www.statista.com/statistics/1312584/ukrainian-refugees-by-country/

spot_imgspot_img
Ionela Dobos
Ionela Dobos
Ionela Dobos a lucrat cinci ani ca profesoară de liceu în Beijing, predând științe sociale. În prezent locuiește în Italia, unde preda istorie si teoria cunoașterii. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București și masteratul european în democrație și drepturile omului în cadrul Universităților Bologna și Sarajevo (2009). A publicat in Evenimentul zilei, AEPADO, Central European Journal of International and Security Studies și în Monitor Strategic.
7 COMENTARII
  1. […] Republica Moldova trece din nou prin mai multe crize: una energetică, căci Rusia a diminuat la maxim livrările de energie electrică și gaze, iar țara reușește cu greu să acopere necesarul, în prag de iarnă, cu ajutorul României și a Uniunii Europene; una economică, amplificată de cea energetică, de contextul complicat din toată Europa, dar și de războiul din Ucraina, pe de o parte prin fluxul de refugiați care a pus o presiune financiară enormă pe acest stat mici, dar și prin pierderea unor exporturi către Ucraina și Rusia; una politică, căci Maia Sandu și guvernul său sunt în scădere de popularitate, iar partidul lui Ilan Șor, un politician fugit, pentru că-l așteaptă o condamnare penală, alimentează cu bani protestele împotriva actualei guvernări. De asemenea, forțele pro-ruse profită de situația economică dificilă pentru a alimenta o cădere a Executivului și eventual chiar alegeri anticipate, scrie PressHub […]

  2. […] Republica Moldova trece din nou prin mai multe crize: una energetică, căci Rusia a diminuat la maxim livrările de energie electrică și gaze, iar țara reușește cu greu să acopere necesarul, în prag de iarnă, cu ajutorul României și a Uniunii Europene; una economică, amplificată de cea energetică, de contextul complicat din toată Europa, dar și de războiul din Ucraina, pe de o parte prin fluxul de refugiați care a pus o presiune financiară enormă pe acest stat mici, dar și prin pierderea unor exporturi către Ucraina și Rusia; una politică, căci Maia Sandu și guvernul său sunt în scădere de popularitate, iar partidul lui Ilan Șor, un politician fugit, pentru că-l așteaptă o condamnare penală, alimentează cu bani protestele împotriva actualei guvernări. De asemenea, forțele pro-ruse profită de situația economică dificilă pentru a alimenta o cădere a Executivului și eventual chiar alegeri anticipate, scrie PressHub […]

  3. […] Republica Moldova trece din nou prin mai multe crize: una energetică, căci Rusia a diminuat la maxim livrările de energie electrică și gaze, iar țara reușește cu greu să acopere necesarul, în prag de iarnă, cu ajutorul României și a Uniunii Europene; una economică, amplificată de cea energetică, de contextul complicat din toată Europa, dar și de războiul din Ucraina, pe de o parte prin fluxul de refugiați care a pus o presiune financiară enormă pe acest stat mici, dar și prin pierderea unor exporturi către Ucraina și Rusia; una politică, căci Maia Sandu și guvernul său sunt în scădere de popularitate, iar partidul lui Ilan Șor, un politician fugit, pentru că-l așteaptă o condamnare penală, alimentează cu bani protestele împotriva actualei guvernări. De asemenea, forțele pro-ruse profită de situația economică dificilă pentru a alimenta o cădere a Executivului și eventual chiar alegeri anticipate, scrie PressHub […]

  4. […] Republica Moldova trece din nou prin mai multe crize: una energetică, căci Rusia a diminuat la maxim livrările de energie electrică și gaze, iar țara reușește cu greu să acopere necesarul, în prag de iarnă, cu ajutorul României și a Uniunii Europene; una economică, amplificată de cea energetică, de contextul complicat din toată Europa, dar și de războiul din Ucraina, pe de o parte prin fluxul de refugiați care a pus o presiune financiară enormă pe acest stat mici, dar și prin pierderea unor exporturi către Ucraina și Rusia; una politică, căci Maia Sandu și guvernul său sunt în scădere de popularitate, iar partidul lui Ilan Șor, un politician fugit, pentru că-l așteaptă o condamnare penală, alimentează cu bani protestele împotriva actualei guvernări. De asemenea, forțele pro-ruse profită de situația economică dificilă pentru a alimenta o cădere a Executivului și eventual chiar alegeri anticipate, scrie PressHub […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Ipocrizie în prag de alegeri! Discurs schimbat la 180 de grade al șefului PNL Brăila

Ipocrizie în prag de alegeri! Discurs schimbat la 180...

Sondajul RTV în care opțiunile de vot depășesc 100%. Ironii pe rețelele de socializare | Aktual24

Sondajul RTV, realizat de de Sociopol, institut patronat de...