Forumul Judecătorilor și Asociația Initiativa pentru Justiție resping superimunitatea oferită magistraților, de către Comisia juridică a Camerei Deputaților, prin care judecătorii şi procurorii ar putea fi trimiși în judecată numai cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisia Juridică din Camera Deputaților a avizat joi desființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), un instrument politic inventat de Liviu Dragnea și PSD. Doar că a adus amendamente legii de desființare prin care magistrații nu mai pot fi trimiși în judecată pentru fapte de corupție decât cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Parlamentarii au modificat proiectul de lege propus de Guvern, schimbând radical câteva dintre prevederile legislației existente deja.
Forumul Judecătorilor și Initiativa pentru Justitie resping superimunitatea
„Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de adoptarea de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a raportului privind Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi atrag atenţia asupra faptului că introducerea obligaţiei ca judecătorii şi procurorii să poată fi trimiși în judecată, pentru anumite infracţiuni, în speciale cele de corupție, numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un «filtru» neconstituţional şi există toate premisele ca această încuviinţare să fie văzută de societate drept o «garanţie a impunităţii magistraţilor» sau ca o «superimunitate»“, se arată într-un comunicat al acestor asociații.
Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție apreciază că crearea unui corp de magistrați incoruptibili, onești și profesioniști exclude acordarea unor astfel de imunități de care niciun cetățean obișnuit nu se „bucură”.
„Încuviinţarea prealabilă din partea unui organ administrativ este incompatibilă cu valorile statului de drept, deoarece reprezintă un privilegiu inadmisibil şi un filtru pentru ca magistrații să nu poată fi anchetați penal, ceea ce va asigura impunitate, fapt de neconceput în societăți democratice stabile. De asemenea, această încuviinţare este contrară principiului independenţei justiţiei, deoarece justiţia este înfăptuită doar de instanţele de judecată, nu şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ administrativ şi are rolul de instanţă de judecată doar în domeniul răspunderii disciplinare.
Nu se poate susține sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuții extrajudiciare, de tipul secției pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în activitatea obișnuită a unui procuror, sub forma încuviințării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetați penal. Pentru verificarea legalității rechizitoriilor, Codul de procedură penală a prevăzut etapa camerei preliminare.
Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția României. Potrivit normei constituționale, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public.
Mai mult, limitarea încuviinţării prealabile la infracțiunile contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție este inexplicabilă şi se poate crede că scopul este acela de control al anchetelor privind corupţia din magistratură, fiind practic un filtru propus doar pentru magistraţii suspectați de corupţie, care trebuie protejaţi de un organ administrativ, înainte ca o instanţă de judecată independentă să pronunţe o soluţie prin care să constate vinovăţia sau nevinovăţia magistratului anchetat“, explică cele două asociații.
