Fosta Reședință Regală de la Curtea de Argeș este în plin proces de reabilitare și consolidare cu fonduri europene nerambursabile. Lucrările costă circa 22 milioane de lei (18,6 milioane lei fonduri nerambursabile), au început în decembrie 2017 și au termen de finalizare martie 2021. După restaurare, celebrele fresce care ilustrează Legenda Meşterului Manole, văzute până acum de foarte puțină lume fiindcă sala era închisă, vor putea fi admirate de vizitatori.
Nu multă lume a avut șansa de a pătrunde în Sala Manole, impresionantul spațiu de recepţie al fostei Reşedinţe Regale (Palatul Regal) care înfățișează, în partea superioară a pereţilor, pe o lungime de aproape 40 de metri, celebra Legendă a Meşterului Manole.
Frescele au fost realizate de arhitectul și pictorul Andre Lecomte de Nouy, fratele său şi colaboratorul lor. Opera de artă pe care, până acum, doar privilegiații au putut-o vedea din interior, va putea fi admirată de publicul larg odată cu alte câteva obiective alăturate fostei Reședințe Regale, grație unui proiect finanțat cu fonduri UE.
Turism cultural
Proiectul are numele complet „Restaurare, consolidare și punere în valoare a ansamblului Palatului Episcopal de la Curtea de Argeș, a clădirilor anexă, a bisericii de lemn <<Intrarea în Biserică a Maicii Domnului>>, a zidului de incintă, a rețelelor exterioare și construire punct de informare”, iar beneficiar este Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Are o valoare totală de 21.910.156,11 lei, din care: finanțarea nerambursabilă FEDR este 18.623.632,69 lei, finanțarea nerambursabilă de la bugetul național se ridică la 2.848.320,29 lei, iar cofinanțarea beneficiarului însumează 438.203,13 LEI.
Obiectivul general al proiectului este impulsionarea dezvoltării municipiului Curtea de Argeș și a județului Argeș, creșterea turismului cultural, un factor esențial în dezvoltarea economică a zonei, respectând în același timp principiile dezvoltării durabile și protecției mediului, prin activități de conservare, restaurare și menținere a patrimoniului cultural și a culturii tradiționale românești.
Concret, proiectul presupune consolidarea și restaurarea nu a unuia, ci a cinci monumente istorice. Cel mai important este Palatul Episcopal/Palatul Regal, parte a ansamblului Mânăstirii Argeșului, o clădire în stil german, ridicată între 1886-1890 de regele Carol I, folosită ca reşedinţă regală de vară. Celelalte monumente vizate sunt paraclisul, clădirile anexă, biserica de lemn ,,Intrarea în biserică” strămutată din satul Palanga, comuna Amărăști, județul Vâlcea și Zidul de incintă, părți componente ale ansamblului Mănăstirii Argeșului.
Toate acestea vor fi completate de reamenajarea funcțională a două dintre cele cinci obiective supuse consolidării și restaurării: Palatul Episcopal și ansamblul clădirilor anexă, totul „în vederea desfășurării unor funcțiuni adecvate, compatibile cu statutul de monument istoric și în deplină concordanță cu viața comunitară și religioasă și de construirea unui punct de informare turistic”, după cum se arată în proiect.
Din păcate, utilitatea unui nou punct turistic este pusă sub semnul întrebării, date fiind zecile de puncte de informare turistică ce împânzesc județul și cărora nu le trece mai nimeni pragul.
Proiectul va fi finalizat la începutul anului 2021
Perioada de implementare a proiectului este de 39 de luni de la data semnării contractului de finanțare, moment găzduit chiar de Sala Manole a palatului, pe 7 decembrie 2017.
Noi deja avem 17 luni de lucrare. Totul este în grafic. Mai avem drum lung, dar se respectă graficul, totul este în regulă. Lucrările merg cum trebuie. Am avut vizită în teren împreună cu ADR-ul înainte de Paște și totul a fost foarte bine.
Marilena Urs, manager de proiect
O creștere cu 80.000 a numărului anual de vizitatori
Proiectul și-a propus ca după finalizarea lucrărilor numărul vizitatorilor să crească până la 306.006 persoane/an, cu aproximativ 80 de mii de persoane.
Până acum, Palatul Regal nu putea fi vizitat. Se intenționează ca, după restaurare, partea dinspre Nord, care este muzeu, să fie accesibilă publicului. Spun muzeu nu în sensul de instituție, ci în sensul de colecție muzeală. Sunt acolo o parte din fostul iconostas al Mânăstirii din vremea lui Șerban Cantacuzino, sunt patru fresce care au aparținut Mânăstirii până la restaurare de către Andre Lecomte de Nouy, dar și alte lucruri interesante.
Ștefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeș
Nu e „Palatul Episcopal”, e „Palatul Regal”
Un alt beneficiu preconizat, ce-i drept nestipulat în proiect, este cunoașterea istoriei principalei clădiri vizate de proiect, încă denumită oficial Palatul Episcopal, construit pe locul Seminarului vechii mânăstiri de la Curtea de Argeș, palat care, până la abdicarea silită a M.S. Regelui Mihai I, a purtat numele de Reşedinţa Regală.
Nu e „Palatul Episcopal”, e „Palatul Regal”, dar, în sfârșit, așa apare în proiect. Aici veneau Regele Carol I și Regina Elisabeta, iar mai târziu, chiar și Regele Mihai, care, în copilărie, își petrecea o parte din vacanțele de vară aici. Este o clădire construită de arhitectul Andre Lecomte de Nouy la cererea regelui Carol I, care a vrut să aibă o reședință la Curtea de Argeș. Inițial, partea de Est trebuia să fie a regilor și partea de Nord, a episcopilor, dar după terminarea lucrărilor, având în vedere că Biserica nu contribuise cu niciun leu, Carol a refuzat să-i mai primească pe episcopi și a devenit Reședința Regală Curtea de Argeș. Regina Elisabeta avea și un atelier de pictură într-un foișor din aripa de sud a acestei clădiri. Acolo a pictat Evenghelia care astăzi se află în mânăstire. Tot în această aripă este și un lift, probabil cel mai vechi din România. Tot aici este și acea sală de primire cu frescele ilustrând Legenda Meşterului Manole, realizate de Andre Lecomte de Nouy, fratele său şi colaboratorul lor român. Clădirea este făcută cu cărămidă de forturi. Același tip de cărămidă a fost folosit și la forturile Bucureștiului. Atunci s-a construit și parcul despre care puțină lume știe că a fost curtea mânăstirii, cu chilii, cu de toate. Totul a fost demolat, inclusiv un paraclis foarte frumos, ca să facă acest parc regal. De 130 și ceva de ani la Palatul Regal nu se mai făcuse nicio intervenție importantă. Cele mai importante probleme erau, din câte știu, la acoperiș. Este firesc ca, periodic, să faci intervenții. Categoric, era nevoie să se intervină pentru a se preveni deteriorarea.
Ștefan Dumitrache
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Jurnal de Argeș în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
