duminică, 24 octombrie 2021
spot_img
AcasăSubiectivOpiniiGhani, talibanii și moștenirea lui Massoud

Ghani, talibanii și moștenirea lui Massoud

Căderea regimului Ghani este o chestiune de ore, iar proclamarea ”Emiratului Islamic” înseamnă reîntoarcea Afganistanului la ceea ce a fost în urmă cu 29 ani, când talibanii reușeau prin forță să cucerească Kabulul și să guverneze timp de 5 ani în baza sharia și a jihadului. Monstruozitățile patronate atunci de Osama bin Laden și anumite cercuri influente din Arabia Saudită au generat ”un laborator al terorii și traficului de opium”, pe care SUA l-au luat în calcul târziu, după momentul 9/11, când s-a decis împreună cu aliații din NATO să lupte împotriva terorismului și talibanilor, într-un război întins pe circa 20 de ani.

Dacă SUA și oamenii săi din teren ar fi eradicat corupția din societatea afgană și ar fi investit masiv resurse în reconstrucția națiunii afgane poate că lupta împotriva talibanilor s-ar fi desfășurat altfel. Cu 300.000 de militari dotați cu tehnică modernă de luptă, antrenați de NATO și cu un Serviciu Secret afgan organizat atent de CIA, președintele Asharaf Ghani a crezut că poate întoarce soarta unui război tăcut, pe care talibanii l-au purtat continuu în cei 20 de ani de prezență militară NATO.

Retragerea în forță ordonată de președintele Biden în această primăvară a dat startul ofensivei talibane în nord-est unde au reușit cu succes să anihileze rezistența forțele armate afgane și totodată să blocheze din start o renaștere a Alianței Nordului, care a reprezentat un element de rezistență în războiul cu talibanii al populațiilor non-paștune: tadjici, uzbeci și șiiți hazara, având în jur de 15.000 de luptători, între 1996- 2001.

De asemenea, talibanii au profitat și de absența unor lideri carismatici din societatea afgană care să aibă forță de mobilizare așa cum a fost ”Leul din Panshir”, politicianul și militarul Ahmad Shah Massoud. În schimb, foștii președinți Hamid Karzai și Asharaf Ghani s-au dovedit a fi niște implanturi ale fostei elite afgane refugiate în SUA, incapabile să se plieze pe așteptările unei societăți tribale, măcinate de lupte interne și interese de clan.

În această ecuație, un rol principal l-ar fi putut avea Ahmad Shah Massoud, dacă nu ar fi fost asasinat de talibani într-un atentat terorist pe 9 septembrie 2001. Deși era tadjic la origine și musulman sunnit, Massoud a fost principalul adversar și lider al opoziției anti-talibane până la asasinare sa. În 2001, Massoud a vizitat mai multe capitale europene unde a atras atenția liderilor occidentali asupra sprijinului oferit de Pakistan talibanilor. De asemenea, aceasta a respins interpretarea radicală a islamului de către regimului taliban și a militat pentru reinstaurarea republicii islamice.

Fără lideri de talia lui Massoud, ”implanturile politice” aduse de SUA la Kabul nu au reușit să reconstruiască aproape nimic într-o societate marcată de lupte interne și valori diferite, care au la bază clanurile. Karzai și Ghani au fost aleși prin intermediul unor scrutine electorale discutabile, iar imaginea lor în rândul societății tribale afgane a fost comparabilă cu cea a lui Mohammad Najibullah Ahmadza, impus la președinția statului de sovietici și ucis de talibani în 1992, odată cu cucerirea Kabulului de către aceștia.

În schimb, Asharaf Ghani a ales să fugă din ”rândul națiunii afgane” în Tadjikistan, iar talibanii sunt foarte aproape să preia puterea, ocupând deja Palatul Prezidențial. Dacă ar fi rămas în Kabul, cel mai probabil după retragerea diplomaților occidentali și americani, Ghani ar fi fost executat pentru că ar fi fost considerat asemeni lui Najibullah un trădător. Aceeași soartă o va avea și Hamid Karzai, dacă deja nu a părăsit teritoriul afgan.

Toată această mascaradă de la Kabul reprezintă o înfrângere a întregii lumi libere și nu numai a SUA. NATO nu a avut misiunea de a reconstrui o națiune sau de a eradica corupția din societatea afgană, ci de a lupta cu talibanii și a menține securitatea în regiune. În opinia mea, planificatorii americani trebuiau să gândească asta, dar s-au mulțumit cu doi lideri impuși și verificați de CIA: Karzai și Ghani.

În momentul de față, Afganistanul se va reîntoarce la vechile practici talibane și va deveni un câmp tactic al intereselor ruso-sino-pakistaneze peste care se va interpune și Erdogan. Timpul va dovedi că prezența NATO în Afganistan nu a fost în zadar, iar generația născută după 2001 nu se va lăsa îndoctrinată de talibani, peste care va fi moștenirea vie a lui Massoud din Valea Panshir.

Până la instaurarea unui regim taliban situația rămâne tensionată, iar o soluție ar putea veni de la Doha unde reprezentantul american negociază cu liderii talibanilor o soluție onorabilă pentru ieșirea din scenă a Administrației Biden care a greșit total cu accelerarea retragerii.

Sebastian Rusu
Jurnalist de politică externă, specializat în problematica spațiului ex-sovietic: Republica Moldova, absolvent al Ecole Doctorale En Science Sociales, AUF. A debutat în presa centrală în anul 2007, unde a abordat chestiuni de politică externă, internă și apărare. De-a lungul timpului, a scris la Curentul, Newsin, Adevărul, Evenimentul Zilei, Evenimentul Zilei de Chișinău, Pagina de Rusia, Politikon.md și Jurnaliștii.ro.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE