miercuri, 1 decembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniGroapa de gunoi a Clujului, cel mai urât mirositor eșec al regiunii...

Groapa de gunoi a Clujului, cel mai urât mirositor eșec al regiunii și izvor de dosare penale

Povestea gropii ecologice de gunoi de la Cluj are toate premisele să devină un caz de manual pentru cei care învață cum să combată fraudele cu bani europeni: influențe politice nocive, corupție, riscuri pentru mediu, lucrări de mântuială, dosare penale și furturi. Până în zilele noastre, acesta este cel mai răsunător eșec al Clujului în domeniul atragerii de fonduri europene. Procurorii instrumentează nu mai puțin de trei dosare penale în acest caz. În unul dintre ele, foștii constructori ai gropii de gunoi sunt acuzați că au furat un deal întreg, pe care l-ar fi transformat în material de umplutură pentru noua pistă de aterizare-decolare a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj.

Groapa de aproape 8 hectare săpată în coasta dealului

Povestea gropii de gunoi a Clujului începe în 2012. Autoritățile județene au fost notificate în legătură cu faptul că vechea groapă, care strânsese deșeurile produse de locuitorii județului vreme de zeci de ani, trebuie închisă până cel târziu în 2015. După acea dată, noile deșeuri produse de clujeni trebuiau să fie reciclate într-o măsură cât mai mare, iar cele nereciclabile să fie depozitate într-o celulă. Adică o groapă de mari dimensiuni, cu fundul și pereții etanși, care să limiteze poluarea subsolului și a pânzei freatice. Pe lângă această groapă, mai trebuiau construite o stație de sortare a deșeurilor reciclabile și o stație de tratare mecanică și biologică pentru deșeurile nereciclabile, înainte de depozitare.

În aceste condiții, Consiliul Județean Cluj a obținut o finanțare din partea Fondului European de Mediu și a organizat o licitație, adjudecată la începutul anului 2012. Valoarea proiectului: aproximativ 107 milioane de euro. Contractul a fost adjudecat de o asociere compusă din SC Confort SA din Timișoara și companiile Atzwanger SpA, Ladurner Impianti SRL și Vel Service SA. Liderul asocierii, compania Confort SA, aparținea omului de afaceri Georgică Cornu, supranumit „regele asfaltului din Banat”, apropiat de PDL, partid din care făcea parte președintele de atunci al Consiliului Județean, Alin Tișe.

Amplasamentul noii gropi de gunoi a fost stabilit în urma unei înțelegeri între Consiliul Județean Cluj și comuna Feleacu, prin care administrația locală din Feleacu ceda Consiliului Județean o suprafață de 60 de hectare. Locul noii gropi a stârnit însă controverse, fiind pe coasta unui deal devenit celebru pentru alunecările de teren produse de-a lungul timpului. Pe fondul acestui fenomen, un alt proiect major al județului Cluj, centura de ocolire Vâlcele – Apahida, a fost întârziat un deceniu, iar costurile de construcție au crescut atât de mult încât presa locală a poreclit proiectul „Centura de Diamant”.

Concret, locul noii gropi de gunoi a fost stabilit în apropierea vechii rampe de deșeuri de la Pata Rât și foarte aproape de „Centura de Diamant”. Firmele din consorțiul care a câștigat contractul pentru proiectarea depozitului ecologic de gunoi, numit pompos Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, au fost Kocks Ingenieure, Envipolan Consultants&Engineers, EPEM SA, Environmental Planning Engineering and Management și Romair Consulting Ltd. Specialiștii acestor firme nu au avut nici o ezitare să proiecteze o groapă de 7,7 hectare săpată în dealul cu alunecări de teren.

A luat banii și a plecat

Potrivit contractului de execuție, noul Centru de Management Integrat al Deșeurilor trebuia să fie gata în anul 2013. După semnarea contractului de execuție, SC Confort SA a primit un avans de 10 milioane de lei. Plata era legală, iar posibilitatea acordării unui avans era prevăzută în legislația care reglementează gestiunea fondurilor europene tocmai pentru a impulsiona realizarea efectivă a proiectelor și absorbția banilor europeni. Doar că, la scurtă vreme de la încasarea avansului, SC Confort SA a intrat în faliment. În cele nouă luni scurse de la semnarea contractului, firma lui Georgică Cornu executase doar câteva lucrări fără prea mare importanță. Conducerea consorțiului ales pentru realizarea centrului pentru managementul deșeurilor de la Cluj a fost preluată de italienii de la Atzwanger SpA, care au căutat o companie care să subcontracteze lucrările de construcții.

În cele din urmă, a fost ales consorțiul format din companiile Napoca SA – Napocamin SRL – SC Pan Petrol SRL. Toate aceste firme îi aparțin omului de afaceri Ioan Bene, unul dintre apropiații fostului ministru PSD Ioan Rus. În unele companii, precum cea care deține Hotelul Meridian din Cluj, Ioan Bene a fost asociat cu cei doi copii ai lui Ioan Rus. Fostul ministru PSD a avut și acțiuni la Napoca SA, firmă condusă în calitate de director de Ștefan Dimitriu, fost lider al consilierilor locali ai PSD Cluj-Napoca, fost președinte al UNPR Cluj-Napoca și președinte al Camerei de Comerț și Industria Cluj.

O altă legătură dintre Ioan Bene și Ioan Rus a fost reprezentată de achiziția a sute de camioane Mercedes de către o altă companie a lui Ioan Bene, care a lucrat în calitate de subcontractor al Bechtel la Autostrada Transilvania. Dealerul local al Mercedes este compania RMB Interauto, condusă de Ioan Rus. Bineînțeles, este o altă coincidență faptul că această asociere de firme deținută de apropiatul lui Ioan Rus a fost aleasă după ce un reprezentant al USL, Horea Uioreanu, a fost desemnat, în primăvara lui 2012, președinte al Consiliului Județean Cluj. Horea Uioreanu, pe atunci membru al PNL, a devenit unul dintre protectorii lui Ioan Bene, într-un dosar de corupție, amândoi fiind condamnați la închisoare. Însă, în timp ce Horea Uioreanu își execută pedeapsa în Penitenciarul Gherla, Ioan Bene și-o execută la domiciliu, într-o vilă pe care o deține în Italia. Cei doi au fost condamnați pentru că Ioan Bene i-a dat mită lui Horea Uioreanu.

Au furat un deal cu totul

După semnarea contractului de construire a gropii de gunoi, reprezentanții companiilor controlate de Ioan Bene au început să lucreze pe șantierul de la marginea Clujului. Însă „hărnicia” lor a dus la un nou dosar penal: localnicii i-au acuzat pe angajații firmelor lui Ioan Bene că au furat un deal cu totul! Mai exact, că au excavat neautorizat echivalentul unui deal și au folosit materialele de construcție drept material de umplutură pentru noua pistă a aeroportului internațional Cluj-Napoca, situată la doar câțiva kilometri depărtare de șantierul gropii de gunoi.

O altă coincidență a fost faptul că președintele Consiliului Județean, Horea Uioreanu, a acordat contractul pentru construirea noii piste de aterizare de la aeroport tot unei firme controlate de Ioan Bene, Napoca SA. Dosarul penal pentru furt de materiale de construcții se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Acest sistem de legături dintre oameni politici influenți din Cluj și companiile lui Ioan Bene s-a destrămat după ce, în primăvara anului 2014, președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost acuzat de corupție și apoi a fost arestat preventiv. Noua conducere a Consiliului Județean Cluj a angajat un expert pentru a evolua lucrările realizate la groapa de gunoi. Concluziile studiului arătau că asocierea de firme controlate de Ioan Bene a executat lucrările în proporție de 34%, iar lucrările executate sunt neconforme în proporție de 100%. Motivul? Reprezentanții consorțiului condus de Napoca SA au cerut dirigintelui de șantier să aprobe utilizarea altor materiale de construcție decât cele prevăzute în proiect. Dirigintele de șantier, firma Tahal Consulting Engineers Ltd., a aprobat schimbarea materialelor de construcții fără să existe un studiu asupra impactului pe care îl avea această înlocuire.

Un nou dosar penal

Drept urmare, noua conducere a Consiliului Județean Cluj a cerut rezilierea contractului pentru construirea gropii de gunoi. Inițial, litigiul a ajuns la Comisia de Adjudecare a Disputelor de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Cluj. Conducerea Camerei de Comerț și Industrie Cluj a numit o „comisie”, formată dintr-o singură persoană, Alina Valentina Oprea, care a ajuns la concluzia că procedura de reziliere a contractului inițiată de conducerea Consiliului Județean Cluj nu ar fi legală. Bineînțeles, a fost din nou o simplă coincidență faptul că Napoca SA, firma considerată de către reprezentanții Consiliului Județean Cluj drept principalul vinovat pentru eșecul proiectului, este condusă de președintele Camerei de Comerț și Industrie Cluj, Ștefan Dimitriu.

Lucrurile au devenit și mai grave când șantierul gropii de gunoi a fost afectat de o alunecare masivă de teren. Au fost experți care au afirmat că această alunecare de teren ar fi fost provocată de excavarea ilegală executată de angajații Napoca SA pentru a extrage materialele de construcție folosite pentru pista aeroportului, însă alți experți i-au contrazis, pe motiv că alunecarea de teren a afectat zona centrală a viitoarei gropi de gunoi, în timp ce excavația ilegală ar fi executată în zona de vest.

A urmat un nou război al declarațiilor. Reprezentanții consorțiului de firme care ar fi trebuit să realizeze proiectul au aruncat întreaga vină pe Consiliul Județean Cluj. Concret, reproșurile au vizat faptul că reprezentanții Consiliului Județean s-ar fi făcut vinovați de alegerea greșită a amplasamentului gropii de gunoi, de faptul că proiectul conține erori și că este inadecvat și de faptul că, timp de doi ani, între 2012 și 2014, Consiliul Județean nu ar fi cerut proiectantului să refacă documentele necesare. Reprezentanții Consiliului Județean au spus însă că întreaga vină revine constructorilor, care nu ar fi respectat proiectul.

Un nou dosar la DNA

În cele din urmă, după ce reprezentanții Consiliului Județean Cluj au eșuat în demersurile de reziliere a contractului, au decis să depună plângere la DNA. Procurorii anticorupție cercetează un prejudiciu estimat la 18 milioane de lei. Suma reprezintă contravaloarea lucrărilor executate de firmele lui Ioan Bene, care nu a putut fi decontată de Consiliul Județean din fonduri europene, pentru că experții europeni au refuzat categoric să plătească vreun leu pentru lucrările făcute cu materiale de construcție neconforme.

Dosarul încă nu a fost finalizat, iar o parte dintre cei implicați în această afacere încă sunt audiați de procurorii anticorupție. Însă, în realitate, prejudiciul ar putea fi mult mai mare.

Un nou contract, un nou constructor

Lucrările la șantierul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor au fost oprite din 2014 până în 2016. Reprezentantul PNL, Alin Tișe, a reușit să câștige din nou alegerile și a redevenit președinte al Consiliului Județean. El a organizat o nouă licitație pentru finalizarea lucrărilor, atribuită în 2017. Noua documentație de atribuire a fost realizată de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, iar licitația a fost câștigată de asocierea Kranz Eurocenter SRL – Institutul de Studii și Proiectări Energetice. Valoarea contractului a fost stabilită la aproximativ 111,1 milioane de lei, iar lucrarea trebuie să fie gata până la finalul anului 2018.

În realitate însă, suma plătită de clujeni va fi mai mare, pentru că reprezentanții acestei asocieri au cerut suplimentarea contractului cu încă 20 de milioane de lei, pentru a remedia pagubele produse ca urmare a alunecărilor de teren cauzate de lucrările neconforme realizate de foștii constructori. Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a explicat că, din cauza acestor alunecări de teren, acum este nevoie de utilizarea a 250 de piloni forați pentru a stabiliza dealul, în loc de 100 de piloni forați, cum prevedea proiectul inițial. De asemenea, Alin Tișe declara în 2017 că noua groapă de gunoi va fi gata în a doua jumătate a anului 2018. O inspecție la fața locului realizată de reprezentanții Consiliului Județean la finalul lunii august arată că încă sunt speranțe că această promisiune va fi respectată.

Groapa de gunoi Pata Rât și CMID Cluj - filmare din elicopter

Consecințe nedorite

Întârzierea finalizării noii gropi de gunoi are și alte consecințe decât mărirea costurilor efective. Între timp, tehnologia preconizată pentru managementul deșeurilor este considerată învechită de către experții în mediu, dar proiectul de la Cluj nu mai poate fi schimbat. O altă consecință nedorită a fost o adevărată criză a gunoaielor cu care s-a confruntat județul Cluj după anul 2015, când vechea groapă de gunoi de la Pata Rât a fost închisă. Astfel, pentru o vreme, gunoaiele produse la Cluj au trebuit să fie transportate și depozitate la Oradea, cu consecința unor costuri mai mari plătite de clujeni pentru serviciul de salubritate.

O rezolvare temporară a fost găsită prin amenajarea unei rampe „de tranzit”, pe care sunt depozitate în prezent deșeurile Clujului. După deschiderea noii gropi de gunoi, toate deșeurile de pe rampa temporară vor trebui mutate, ceea ce înseamnă noi costuri.

Însă există și un alt fenomen despre care puțini vorbesc. Presa locală a relatat că există suspiciuni că o parte din deșeuri ar fi fost depozitate ilegal pe fosta groapă de gunoi de la Pata Rât, iar apoi incendiate intenționat, pentru a ascunde depozitele ilegale. Oficial, autoritățile au anchetat seria de incendii izbucnite pe muntele de deșeuri de la Pata Rât, însă nu au fost identificați vinovați. Documentele oficiale au menționat ipoteza că gunoaiele s-ar fi aprins ca urmare a apariție unui fenomen de autocombustie, generat de gazul metan produs prin fermentarea unora dintre deșeuri. Însă această ipoteză pare neverosimilă, în condițiile în care informațiile oficiale ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” din Cluj arată că, doar în anul 2017, pompierii clujeni au intervenit de 28 de ori pentru a stinge incendiile de la Pata Rât. Au fost folosite în aceste intervenții 53 de autospeciale și au participat 230 de pompieri. Specialiștii în protecția mediului spun că este improbabil ca fenomenul de autocombustie să apară atât de des la o groapă de gunoi care nu a pus astfel de probleme în trecut.

Incendiile repetate cu autor necunoscut de la Pata Rât au cauzat o altă problemă. Apa folosită din belșug de către pompieri pentru a stinge flăcările a provocat o serie de alunecări serioase ale vechiului munte de gunoaie, creat în zeci de ani. Alunecările au provocat o poluare intensă cu un lichid toxic, levigat, care s-a scurs într-o cantitate atât de mare încât a format un lac de mari dimensiuni între muntele de gunoaie și centura rutieră Vâlcele – Apahida. Acest lac de levigat a fost numit de clujeni, în bătaie de joc, Marea Neagră. Lacul nu este periculos doar pentru natura din zonă, ci și pentru Someșul Mic, deoarece au existat scurgeri ale lichidului toxic în apa râului, pe valea pârâului Zapodie, un afluent al Someșului Mic.

În aceste condiții, Consiliul Județean Cluj a fost nevoit să închirieze, din Hamburg, o stație mobilă de epurare cu osmoză inversă, cu ajutorul căreia încearcă să filtreze lichidul poluat. Stația a fost pornită în data de 15 mai și încă funcționează, pentru că trebuie să proceseze o cantitate imensă de lichid și de mâl toxic. Nimeni nu știe deocamdată valoarea la care se va ridica factura neutralizării „Mării Negre” de la Pata Rât. Aceste costuri nu ar fi existat, probabil, dacă proiectul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor ar fi fost gata la timp.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Cluj Today în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Claudiu Pădureanhttp://ClujToday.ro
Claudiu Pădurean este jurnalist de 21 de ani. A colaborat cu instituții de presă precum BBC, RFI, Der Spiegel, Spiegel TV, Arte Info, WAZ sau EU Observer. În prezent, este corespondent Radio România Actualități și coordonează site-urile ClujToday.ro și rețeaua UPNews.ro.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE