duminică, 24 octombrie 2021
spot_img
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniGunoaiele îi ard la buzunar pe timișoreni

Gunoaiele îi ard la buzunar pe timișoreni

În martie 2021, la cinci luni după preluarea mandatului de primar la Timișoara, Dominic Fritz anunța că în cartierul Kuncz au fost descoperite rampe clandestine de unde s-au ridicat 110 tone de gunoi. „Ne va costa acțiunea 200.000 de lei și, bineînțeles, vrem să evităm ca aceste costuri să revină periodic. Vom monta mai multe camere video în zonă pentru supraveghere”, declara Fritz la conferința de presă.

De atunci, primarul și consiliul local s-au convins că nu era un accident, ci un fenomen „sistemic” cauzat pe de o parte de numărul insuficient de rampe de colectare, pe de altă parte de apariția unor firme neautorizate care preiau, contra cost, deșeuri de la cetățeni sau de la firme, apoi le abandonează pe domeniul public.

Gardienii video și educația deficitară a cetățenilor

Primăria din Timișoara realizează salubrizarea orașului prin delegarea serviciului către două companii. Retim Ecologic Service colectează deșeurile de la populație, agenți economici și gunoi abandonat, iar TransClean care adună deșeurile vegetale și din construcții. Potrivit răspunsurilor primăriei pentru PressHub.ro, municipalitatea a achitat către cele două firme taxa de salubrizare pentru maxim 625 de persoane în ianuarie și minim 478 de persoane în aprilie 2021.

Colectarea selectivă diferențiază în prezent gunoiul menajer, de deșeurile din plastic pentru care cetățenii primesc sac galben, și de deșeurile vegetale.

Primăria municipiului Timișoara nu a derulat și nici nu derulează proiecte cu finanțare din fonduri europene care să aibă ca obiect gestionarea deșeurilor. Momentan analizăm mai multe variante pentru a accesa fonduri europene în acest domeniu”, ne-a răspuns Serviciul de salubrizare al primăriei. Bani europeni, și nu puțini, a primit Retim Ecologic Service, la care municipalitatea este acționar cu 50%. Dar despre aventura Sistemului integrat de management al deșeurilor, cum se numește proiectul, într-un alt articol.

Dincolo de supărările justificate ale timișorenilor fiindcă orașul nu e lună, trebuie recunoscută și lipsa de educație a cetățenilor care aruncă pe unde apucă moloz, saci cu deșeuri, resturi menajere. De câteva luni, pe pubele se lipesc etichete de avertizare care au și rolul de a lămuri cum se face selecția, ce e voie și ce nu.

În iulie, doi timișoreni au fost surprinși de camerele video în toiul zilei aruncând gunoi menajer în locuri nepermise. Au primit de la polițiști amenda maximă prevăzută de Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, de câte 6000 lei.

Un dezvoltator imobiliar a primit 30.000 lei amendă pentru resturile de pe șantier pe care le-a stivuit la o intersecție. Și acest caz a fost sesizat de camerele video, dar și de cetațenii care au semnalat sitația la poliția locală. În medie, Poliția locală a aplicat 107 amenzi lunar.

De la începutul anului, am colectat aproximativ 1000 de tone de deșeuri ilegale, lunar, cu ajutorul Retim. 1000 de tone de gunoi, pe lună, din Timișoara! Doar anul trecut costul ridicării deșeurilor ilegale s-a ridicat la 1,6 milioane de euro. Un obiectiv a fost să desființăm depozitele ilegale de deșeuri, primele cele mari, din Kuntz și Uszoda. Mai sunt și altele pe care urmează să le dezafectăm în perioada următoare și pe care le-am identificat cu ajutorul cetățenilor. Vă mulțumim pentru sesizări, voi sunteți ochii noștri din oraș”, rezuma situația primarul pe Facebook.

Dominic Fritz a făcut repetat apel la cetățeni să solicite Retim să ridice resturile rezultate din renovări, piese de mobilier etc.:„Moloz, mobilă, se preiau gratuit de la cetățeni! Sunt 6 firme care fac curățenie în oraș, dar până acum nu a existat un efort de coordonare între ele. Domeniul public este feliat și fiecare firmă lucrează fără să se coordoneze cu celelalte. Avem trei contracte pe salubritate stradală și alte 3 contracte pentru curățenie în parcuri și pe spațiile verzi. Doar pentru salubritatea stradală plătim 40 de milioane de lei pe an și nu sunt mulțumit de servicii”. Unele comentarii pe FB indică o informare neglijată, oamenii nu știu unde să se adreseze, altele arată lipsă de civilitate.

Avertizări pe pubelele de gunoi

Recent, Primăria a lansat pe SEAP o licitație pentru achiziția a 1.000 de coșuri de gunoi stradale suspendate, cu capacitatea cuprinsă între 45 și 60 litri, după ce a stabilit locurile unde vor fi amplasate.

Ofensiva gunoiului la granița de vest

Într-o lume globală, problemele nu se opresc la porțile orașului. Periodic la frontiera vestică sosesc deșeuri din Europa care forțează intrarea.

În luna iunie 2021 polițiștii de la vama Nădlac II, cel mai mare punct de trecere din vest, au descoperit 17 tone de deşeuri de aluminiu într-un TIR condus de un șofer român. Deșeurile veneau din Olanda. Controlul vamal dublat de Garda de Mediu a arătat că documentele nu erau în regulă, așadar autotrenul a fost blocat, iar cercetarea continuată.

Tot în iunie au fost depistate la vama Borș din județul Bihor 25 tone de deşeuri din PET-uri uzate şi textile pentru care nu existau acte valide de import. Numai PET-urile cântăreau peste 15 tone. De data aceasta, „marfa” provenea din Slovacia.

Alte textile uzate au fost găsite într-un automarfar de la vama Nădlac, trimise de o societate comercială din Norvegia, în cantitate de aproape o tonă, și destinate unei companii din Timișoara. Nici în acest caz nu au fost prezentate documente valabile de import.

În vara acestui an asaltul deșeurilor la granițele Românei a fost continuu. La Vărșand, județul Arad, a fost oprit să descarce în țară un TIR cu aproape 15.000 Kg de componente electronice și deșeuri de plastic.

Alt caz:„Poliţiştii de frontieră din Borș și Vărșand au efectuat, pe sensul de intrare în ţară, controlul specific asupra a șase automarfare, conduse de cetăţeni români. Aceștia transportau, conform documentelor de însoțire a mărfii textile, plastic, carton și haine second hand de la diferite societăți comerciale din Italia, Belgia, Suedia, Germania și Austria pentru firme din România. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transporturilor, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanţilor Comisariatului General București și Bihor din cadrul Gărzii Naționale de Mediu. În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarele erau încărcate cu textile, plastic, carton și haine second hand într-o stare avansată de degradare, fiind de fapt deşeuri, pentru care șoferii nu au prezentat documentația necesară prevăzută de lege”, a transmis presei Poliția de Frontieră Oradea și Arad, care s-au ocupat de cele 100.951 kilograme de deșeuri.

Foto: Poliția de Frontieră Arad

Presa și poliția au documentat adesea situații când deșeurile au ajuns cu succes la firme din România. În aprilie, Comisarii Gărzii de Mediu Bihor au găsit în curtea unei firme dintr-o comună bihoreană aproape 190 tone de deșeuri de plastic și cauciuc, care proveneau din Italia, printr-un transport ilegal care face obiectul unei plângeri penale.

Deşeurile provenite din Italia au fost transportate cu un număr de 10 TIR-uri în perioada 4 februarie – 27 martie 2021 către punctul de lucru al societăţii din Sâniob. În timpul controlului, administratorul societăţii a declarat că a introdus în ţară aceste deşeuri cu scopul de a le valorifica, fără a deţine niciun fel de instalaţie sau alte dotări pentru valorificarea acestor categorii de deşeuri”, a declarat public Garda de Mediu Bihor.

Din Italia au intrat pe teritoriul Românei peste 700 tone de deșeuri similare și în 2020, depozitate la Ineu şi Vadu Crişului în grajduri abandonate.

O analiză realizată de FRAMES indică afaceri cu deșeuri de jumătate miliard de euro anual în România, derulate de peste 3000 de firme.„De la materiale plastice, cauciucuri, metale, substanţe chimice, resturi de la şantiere de construcţie la haine, încălţăminte şi alte produse second-hand, sunt zeci de mii de tone de deşeuri importate anual şi care, pe fondul lacunelor legislative, transformă România într-o adevărată groapă de gunoi a Occidentului”, concluzionează analiza.

(Surse foto: Primăria Timișoara; Poliția de Frontieră Arad)


Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE