Peste 330 de milioane de lei sunt injectate în ecosistemul antreprenorial din cele șase județe ale Regiunii Nord-Vest, printr-o linie de finanțare dedicată start-up-urilor – adică firme nou înființate. De unde vin banii? Sunt fonduri europene din Programul Operațional Capital Uman (POCU). Cele șase județe sunt Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
Banii sunt alocați pe cursuri de formare, care deja s-au încheiat, și pe finanțarea directă cu 30.000 sau 40.000 de euro a unor mici businessuri cu planuri de afaceri promițătoare, care vor fi lansate din primăvara anului viitor.
Intermediarii
Prin această schemă de finanțare, banii nu vin direct la antreprenorii care aplică pentru obținerea lor, ci sunt gestionați de terți – instituții publice sau ONG-uri. Concret, la nivel de regiune există 22 de intermediari pentru aceste fonduri, care gestionează suma totală de 333.265.018 de lei prin programul România Start-Up Plus. Acești administratori de granturi – cum sunt denumiți în terminologia oficială – au derulat cursuri de formare pentru antreprenori, după care organizează o selecție a celor mai bune planuri de afaceri propuse de persoanele care au participat la cursuri, iar câștigătorii selecției vor primi 30 sau 40.000 de euro pentru a-și începe afacerea.
Unul dintre cele mai bune proiecte din Nord-Vest pe această schemă de finanțare aparține Fundației Civitas, cu sediul regional la Cluj-Napoca, notat cu 97,5 puncte dintr-un maximum posibil de 100: „Un PLUS pentru START UP-urile Regiunii Nord-Vest – NOI AntrepreNORI”. Bugetul total al proiectului este de 8.905.965 lei, din care 5.850.000 lei (1.260.000 euro la cursul din octombrie 2016, când s-a scris proiectul) sunt granturile pentru start up-uri.
Pasul 1 – Formare
Prin acest proiect au fost organizate până acum șase sesiuni de formare – câte una pentru fiecare județ component al regiunii – de câte cinci zile. Scopul acestora a fost de a-i familiariza pe cursanți cu conceperea și conducerea unei afaceri proprii. În total, au participat 308 persoane la cursurile organizate de Civitas. Cei mai mulți, 175, provin din județul Cluj, iar regiunea prezintă dezechilibre destul de mari din acest punct de vedere, spune Carmen Ciobanu, director de programe în cadrul Civitas.
„Au fost județe, precum Satu Mare sau Sălaj, unde ne-a fost greu să găsim cursanți, fiindcă piața a fost, să zicem, suprasaturată, de apariția a 22 de administratori de granturi, iar una dintre condiții a fost să avem minim 20 de cursanți din fiecare dintre cele șase județe.
Am constatat, din nou, că există o migrație spre Cluj din județele limitrofe. A trebuit să facem adevărate turnee de promovare în câteva județe, cu campanii pe radio și în social media pentru a găsi persoane, asta deși costul participării era zero – doar efortul de a veni cinci zile în locul unde se desfășurau cursurile, și unde cazarea și masa erau asigurate”.
Carmen Ciobanu
Pasul 2 – Competiție
Au putut participa la cursuri atât angajați, cât și persoane inactive. Cursurile s-au derulat în perioada aprilie-septembrie 2018, iar acum proiectul Civitas a trecut în etapa a doua, respectiv competiția prin care vor fi desemnate 38 de planuri de afaceri care vor primi finanțare. 35 din acestea sunt pentru persoanele care au participat la cursuri, iar trei sunt pentru antreprenori care nu au luat parte la aceste cursuri.
„La prima vedere ar părea că e vorba de cam 10% din totalul participanților care vor câștiga finanțare, dar trebuie spus că nu toți cei 308 vor participa la competiție. Sunt mulți care, pe parcursul sesiunilor de formare, și-au dat seama că poate antreprenoriatul nu e pentru ei – sau renunță din diferite alte motive. Cred că vor fi undeva la 150 de planuri de afaceri înscrise, astfel încât procentul de câștigători se dublează”, detaliază Carmen Ciobanu.
Se poate aplica pentru cele 38 de finanțări până în 12 noiembrie și vor fi cel puțin două planuri de afaceri câștigătoare pe fiecare județ. Per total, vor fi finanțate șase planuri de afaceri care vizează inovarea socială, șase pe dezvoltare durabilă, șase pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon, șase pe cercetare-dezvoltare-inovare și 14 în zona IT. Acestea au fost sectoare de activitate considerate de UE și Guvernul României ca fiind deficitare la noi. 12 dintre aceste planuri vor beneficia de o finanțare de câte 40.000 de euro, iar celelalte 26, de câte 30.000.
Planurile de afaceri câștigătoare vor fi selectate de un juriu independent. 70% din nota finală o va reprezenta evaluarea tehnică a planului de afaceri, iar 30% va fi reprezentat de o susținere a proiectului și un interviu.
„Vrem să evităm alegerea spre finanțare a unor planuri de afaceri făcute de altcineva, cu beneficiar mascat. Ideea este să dăm bani chiar către cei care au scris planurile de afaceri, sau măcar le-au înțeles pe deplin, dacă au fost ajutați la scriere. De aceea există acest «pitching» pentru fiecare plan de afaceri, care reprezintă 30% din nota finală. Candidatul trebuie să convingă juriul că merită acei bani”, mai spune Carmen Ciobanu.
Pasul 3 – Finanțare
După desemnarea câștigătorilor (care va avea loc la începutul lunii decembrie) aceștia vor avea timp până în primăvară să își înființeze firmele, cu cel puțin doi angajați fiecare. Odată înființată firma, se va semna un contract de subvenție cu Fundația Civitas, pe baza căruia va intra în conturile noii firme 75% din valoarea grantului.
„Noile firme trebuie să devină funcționale cât mai repede și să creeze două locuri de muncă cel puțin, iar în primele 12 luni de funcționare, ele trebuie să aibă un venit de 30% din suma primită inițial, adică cei 75% din totalul grantului. Nu este o sumă mare, câteva mii de euro într-un an, și nu este vorba de profit, ci de venituri”, explică directorul de proiecte de la Civitas.
În această perioadă de 12 luni, noua firmă va beneficia de mentorat și, în general, de consultanță și transfer de know-how din partea Civitas. Odată trecut primul an și îndeplinită condiția realizării venitului, se virează și restul de 25% din grant. După aceea, vreme de șase luni, beneficiarul este obligat să păstreze cele două locuri de muncă nou create, iar apoi programul este încheiat. Pe tot parcursul celor 18 luni, câștigătorii concursului vor beneficia de stagii de practică, de servicii personalizate de consultanță, mentorat și de monitorizarea implementării noii afaceri.
„Lucrez de zece ani în domeniul finanțărilor nerambursabile și pot spune că, pentru micii antreprenori, această formă de finanțare este o gură de aer”, conchide Carmen Ciobanu.
Cum vin banii
Proiectul Fundației Civitas, intitulat „Un PLUS pentru START UP-urile Regiunii Nord-Vest – NOI AntrepreNORI”, este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman. Bugetul total al proiectului este de 8,9 milioane de lei, din care 7,5 milioane sunt contribuție UE, 1,3 sunt contribuție din bugetul național, iar 362.000 de lei reprezintă valoarea cofinanțării eligibile a beneficiarului.
În afară de Fundația Civitas, în Regiunea Nord-Vest mai sunt 21 de administratori de granturi prin această schemă de finanțare. Cea mai mare sumă alocată pe plna regional este de 22,291 milioane de lei, fiind gestionată de firma YMAC SABY COMPANY SRL, prin proiectul „D.A.C.I.A – Dezvoltarea Aptitudinilor, Competențelor și Inițiativei Antreprenoriale”. Cele mai bine cotat proiect, cu un punctaj de 100 din 100, a fost depus de Asociația Ascend, și se numește „SUS! – Start Up Smart!”.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
