Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a reacționat în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul fostului președinte moldovean Igor Dodon, urmate de punerea acestuia sub acuzare și reținerea sa. Dar cât de important mai este astăzi Igor Dodon pentru Moscova?
Când presa din Republica Moldova a început să informeze, marți dimineața, despre descinderea oamenilor legii la domiciliul fostului președinte Igor Dodon, o întrebare a apărut imediat: cum va răspunde Moscova?
Orientarea pro-rusă a lui Dodon personal și a partidului său sunt binecunoscute și ei nici măcar nu se obosesc să facă un secret din asta – dimpotrivă, o afirmă cu voce tare. Vladimir Putin a apărut, de altfel, pe afișele electorale ale socialiștilor moldoveni.
Și iată că reacția a venit, ba încă direct de la purtătorul de cuvânt al Kremlinului și nu de la Ministerul Afacerilor Externe, cum ne-am fi putut aștepta. Semn că Moscova consideră că este vorba de ceva mai mult decât o afacere între state.
„Aceasta este o chestiune internă a Moldovei. Suntem alarmați că din nou se aplică practici similare celor care sunt în favoarea dezvoltării relațiilor de prietenie cu Rusia. Am dori să fim siguri că toate drepturile legale ale lui Dodon vor fi respectate” – aceasta a fost reacția purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Dar despre relația dintre Dodon și Rusia ca și despre poziționarea Kremlinului sunt de făcut câteva nuanțări.
Da, în toată perioada cât a fost președinte, Igor Dodon a fost omul Moscovei. A reluat din plin propaganda Rusiei și a replicat-o în mediile moldovenești pe care le controla, cu efecte nefaste inclusiv asupra României. A mers de nenumărate ori în vizită la Moscova, adesea acceptând să fie primit la niveluri mult inferioare statutului unui șef de stat. S-a lăsat chiar umilit în public de către Vladimir Putin.
Însă nu putem spune că la rândul său, Kremlinul a pus atâta râvnă în relația sa cu Igor Dodon pe cât a fost invers – și aceasta, mai ales în ultima parte a mandatului acestuia. S-ar spune, mai degrabă, că Dodon era cel care făcea eforturi imense pentru a rămâne în grațiile Kremlinului.
Adevărul este că el nu a livrat mai nimic din ceea ce strategii ruși așteptau.
Nu a scos Republica Moldova din Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană, așa cum promisese în campanie.
Nu a reușit să treacă prin Parlament un mare acord de împrumut cu Rusia, de 200 de milioane de dolari – inițial se promiseseră 500 de milioane. Una dintre clauze prevedea că Republica Moldova se angaja să preia și datorii către Rusia ale unor agenți economici – ceea ce ar fi aruncat mica țară direct în brațele Kremlinului, scrie Ovidiu Nahoi, pe RFI Romania.
