România rămâne în jocurile de provocare și amenințare ale Kremlinului, într-o perioadă în care Moscova încearcă să destabilizeze întreaga regiune.
Aderarea Republicii Moldova la UE este posibilă, dar nu direct, ci prin crearea unei noi Românii Mari, explică Dimitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate, fost premier (2012-2020) și președinte al Rusiei (2008-2012). Tema unirii nu este nouă în discursul Moscovei, dar direcția de abordare este diferită în funcție de necesitățile propagandistice de moment.
În 2017, ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, recomanda României și R. Moldova să urmeze precedentul folosit de Moscova: „Cum ar trebui să se unească România cu Republica Moldova: în baza dreptului istoric sau cu ajutorul referendumului? (…) Eu v-aș propune să mergeți pe ideea referendumului, ținând cont că o astfel de situație s-a întâmplat în Crimeea”.
Rusia încerca atunci să vadă ce reacții poate declanșa la București cu astfel de sugestii, mai ales că adăuga și Bucovina de Nord, parte a Ucrainei, la această idee subversivă a unificării teritoriilor care aparținuseră în perioada interbelică României.
Citește și: Noile legi ale Justiției: sunt opace și păstrează modificările lui Dragnea
Moscova știe cum să manipuleze resentimentele naționale, cum să stimuleze naționalismele și cum să folosească ortodoxia pentru a le arăta esticilor că Occidentul le alterează identitatea. Într-o paradigmă de acest fel, Medvedev insistă că România „percepe cu aroganță teritoriul dintre Nistru și Prut”, ca și cum ar fi „provincia sa ruptă temporar”.
Mesajul le este adresat cetățenilor moldoveni, cărora le spune că România și-ar fi intensificat „eforturile de preluare legală” a R. Moldova, dar că nu s-ar pune problema unei unificări de la egal la egal, ca între „popoare frățești”.
Înaltul oficial rus trece rapid la amenințări, sugerând că președinta de la Chișinău „devalorizează statalitatea moldovenescă” prin apropierea de UE și că acest traseu „urmează tiparele ucrainene”, deci o potențială invazie. Medvedev a ironizat ședința comună a parlamentarilor români și moldoveni care și-au încheiat discuțiile cu o horă a unirii: „Consecințele pot fi mult mai puțin amuzante”. A amintit că în Transnistria se află peste 200.000 de cetățeni ruși, sugerând că la o adică aceștia ar trebui apărați.
Spusele lui Medvedev fac parte din strategia propagandistică a Moscovei, care îi vizează pe cei dilematici, pe cei nehotărâți, care încă nu înțeleg care e partea bună și de unde vine răul. În România, poate că propaganda rusă are efecte mai mici decât în statele din jur, dar istoria continuă să facă victime, indiferent dacă e vorba despre ostilitatea față de maghiari sau de nostalgicii României Mari. Antagonismele rămân insolubile în această parte a lumii, în care hazardul pare mai important decât rațiunea și trecutul mai valoros decât prezentul.
Disputele, inclusiv cele teritoriale, din regiunea Balcanilor sunt și acum exploatate de Kremlin cu rezultate importante. Astfel, Bulgaria se opune aderării Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană și îi pretinde să admită că are o identitate bulgară, că până în 1944, deci înainte să fie inclusă în Iugoslavia, istoria acestei țări s-ar fi suprapus cu cea a Bulgariei.
Căderea guvernului pro-european de la Sofia, blocajul pe care îl face la Bruxelles împotriva Macedoniei de Nord, pozițiile pro-ruse ale președintelui Rumen Radev și ale socialiștilor se adaugă la celelalte crize ale regiunii balcanice. Președintele Croației, Zoran Milanović, militează pentru blocarea Finlandei și Suediei la porțile NATO, cel puțin până când croații din Bosnia-Herțegovina nu-și modifică legislația electorală astfel încât croații să-și poată alege reprezentanții în instituțiile reprezentative.
Kosovo ar vrea să înceapă negocierile de aderare la UE, dar nu poate fiindcă cinci state ale Uniunii refuză să-i recunoască independența: Cipru, Grecia, România, Spania, Slovacia.
În plus, Bruxelles-ul consideră că e nevoie ca Serbia și Kosovo să facă eforturi pentru o reconciliere serioasă la aproape un sfert de secol după războiul dintre cele două părți în care au murit 13.000 de oameni. Puțin mai spre Vest, Ungaria își extinde influența în tot Bazinul Carpatic în marșul lui Viktor Orban de a recâștiga viitorul și de a le reda stima de sine maghiarilor.
În Est, Turcia testează din nou rezistența internă a NATO, refuzând să se delimiteze de Rusia, opunându-se extinderii Alianței cu Suedia și Finlanda și încercând să reînvie puterea pe care o avea altădată în Balcani.
Comentariul integral poate fi citit în Deutsche Welle.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Acum nu mai avem nici cea mai firava urma de indoiala . Rep. Moldova este deja intrata pe fagasul aderarii la Uniunea Europeana . Ne amuzam de ceea ce si Bulgaria (se pare ca este deja convinsa de presedintele Macron )ne tot zice despre situatia din Macedonia de Nord si chiar de glumele nonsiropoase ale Rusiei aduse si ele, in fata nostra , ca bilbiala politica cu adresant cunoscut .Cum, necum, Turcia isi va finaliza,intr-un final ,decizia in favoarea Finlandei si a Suediei acceptind parcursul acestora la integrarea in structurile NATO .Privind harta este mai mult decit explicita aderarea Rep.Moldova la UE chiar daca o mare parte dintre cei 200 de mii de presupusi etnici rusi din Transnistria vor pleca spre patria mama Rusia . Toata omenirea intelege cum decuplarea de Rusia este si parte a decuplarii de etnicii rusi aflati cumva stingheri in anumite parti ale lumii , ba chiar sensul decuplarii este mai vizibil pe segmentul ce are ca baza etnia rusa . Deciziile etinicilor rusi , cele personale , ii vor decupla de populatiile occidentale aflate in Ucraina si Rep. Moldova .Pina la urma Rusia nu are nici cel mai mic interes sa pastreze enclavele ca parte a Rusiei razboiul devenind factorul ce decupleaza natiunea rusa de restul lumii occidentale .