În sfârșit, Iașiul scapă de ”Spitalui cu gândăcei”. După o jumătate de secol

Iașul, locul doi la nivel național la accesarea fondurilor europene pentru rețeaua sanitară. Cel puțin așa se laudă oficialii municipiului Iași și ai județului Iași. În ultimii trei ani, doar Spitalul de Copii și Spitalul de Recuperare au beneficiat de fonduri europene. 27 de milioane de euro pentru Spitalul de Copii, o gură de oxigen. Din 1970, de când s-a construit nu au fost lucrări de reconsolidare. Doar peticeli.

La Spitalul Parhon se află în derulare un proiect european pe eficiență energetică. Gura de oxigen, proiectele transfrontaliere care deocamdată se află în diferite stadii de evaluare.

„Stau săracele mame cu copiii cu diferite improvizații în geam ca să nu intre frigul”

Spitalul de Copii din Iași a fost construit în anii 70. I se mai spune. „Spitalul de gândăcei”. Nu datorită vârstei micuților pacienți . Termenul descrie condițiile oferite de spital copiilor, familiilor și medicilor. Actualul director al Spitalului de Copii, Radu Terinte ridică din umeri: „Au fost doar lucrări de igienizare, de întreținere, mici reabilitări pe anumite zone, dar niciodată nu a fost o lucrare de anvergură de reabilitare cu adevărat pentru spitale„. Și nu rare au fost protestele părinților: „ Sunt saloane insalubre, saltele scorojite, vechi, foarte vechi. Tâmplăria de lemn este foarte uscată. Și iarna sunt probleme foarte mari. Stau săracele mame cu copiii cu diferite improvizații în geam ca să nu intre frigul . M-a nemulțumit exteriorul dar apoi am văzut că și interiorul arată la fel de jalnic„ doar câteva dintre reproșurile părinților”. Directorul Spitalului de Copii, Radu Terinte explică: „ Spitalul nostru este unul strategic, regional, care deservește toată regiunea de Nord-Est a României. Este unicul spital de pediatrie complex din această zonă care este o zonă cu natalitate ridicată față de restul mediei pe țară. Ne confruntăm cu o aglomerație foarte mare, foarte multe cazuri, astfel că și activitatea se desfășoară foarte dificil. Este un spital care deși nu este modernizat la ora actuală, aparatura și dotările sunt de ultimă generație. Spitalul poate oferi servicii medicale de calitate în absolut toate specialitățile pediatrice inclusiv genetică sau chirurgie plastică .Din păcate lasă de dorit în ceea ce privește calitatea spațiului și confortului. ‘

După reabilitare va fi ca un spital pentru copii nou

În luna mai, la Consiliul Judeţean s-a semnat contractul de proiectare şi execuţie pentru reabilitarea şi modernizarea Spitalului de Copii „Sf. Maria” Proiectul „Reabilitarea şi modernizarea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi” este finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, având o valoare totală de 121.476.128,04 lei cu TVA (aproximativ 27 milioane de euro). Contribuţia Consiliului Judeţean este de 33.250.668,77 lei cu TVA (7,2 milioane de euro).  Durata de execuţie va fi de 48 de luni. Directorul Spitalului de Copii, Radu Terinte se bucură: “ la încheierea lucrărilor va fi practic un spital nou, un spital reabilitat în totalitate și adaptat normelor actuale, va fi un spital demn de secolul 21 și mai ales un spital cu niște condiții mult așteptate atât de personal cât și de micuții noștri pacienți. “

Proiectele transfrontaliere, gura de oxigen pentru sistemul sanitar din România și Republica Moldova

Practic doar la Spitalul de Copii s-au pus lucrurile în mișcare. În rest doar proiecte aflate în diferite etape de evaluare. Consiliul Județean Iași se declară lider în proiectele pe care le are cu alte două spitale , ce nu sunt în subordine – două proiecte declarate eligibile. Primul este proiectul ”Creșterea calității serviciilor medicale de specialitate prin extindere, modernizare și dotare ambulatoriu integrat în incinta Institutului de Oncologie iaşi”- este în parteneriat cu IRO. Acesta va intra în următoarea etapă a procesului de evaluare și selecție, cea tehnică și financiară. Valoarea totală a proiectului este de 9.755.855 lei . Conform proiectului, actualul ambulatoriu va fi extins prin realizarea unei construcții cu două niveluri, iar numărul specialităților medicale la care vor putea avea acces bolnavii va crește.

Și Institutul de Psihiatrie Socola va putea fi modernizat și extins, iar ambulatoriul acestuia dotat cu cele mai noi echipamente medicale. Aproape 11 milioane de lei vor fi accesate în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020. Proiectul vizează reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea corpului de clădire, monument istoric, vechi de 113 ani și care nu a mai beneficiat până acum de reparații. Imobilul este într-un stadiu avansat de degradare.

Toate cele 13 proiecte transfrontaliere, depuse de Consiliul Județean Iași în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, au fost declarate eligibile și au fost admise în următoarea etapă a procesului de evaluare și selecție, respectiv cea tehnică și financiară. Valoare totală de 24,5 milioane de Euro. Președintele Consiliului Județean, Maricel Popa a explicat: „Este o aplicație pe fonduri transfrontaliere de 6 milioane de euro pentru Centrul de excelență de fertilizare, tot pe fonduri transfrontaliere avem și Spitalul Pașcani de Pneumo pentru un centru ș i o sală special pentru transplant de plămâni.„

Tot în cadrul proiectelor transfrontaliere Endomanet, în valoare totală de 1,6 milioane de euro, va fi derulat la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie “Elena Doamna” Parteneriatul presupune dotarea cu aparatura necesară și formarea unei echipe de experți pentru diagnosticarea și tratarea endometriozei. Secția Pașcanu a Spitalului de Pneumoftiziologie care funcționează într-o clădirea monument istoric, veche de peste 160 de ani va reabilitată Această secție va fi dotată cu echipamente, tehnică și aparatură medicală de ultimă generație.

Spitalul Parhon, lucrări de reabilitare termică

De la Consiliul Județean ajungem la Primărie. Șeful municipalității ,Mihai Chirica vorbește despre proiectul de reabilitare termică de la Spitalul de Recuperare: „ Este un amplu  program motivate și de structura spitalicească pe care noi o gestionăm și desigur de ghidurile de finanțare. Avem un proiect major  care vizează un program de investiție în spitalul de Recuperare din Iași, finanțat din planul operațional regional de eficiență energetică, un proiect de 18 milioane de lei care este în curs de implementare , trebuie semnat contractual cu o firmă italiană. Sperăm să aducă conform indicatorilor acestui proiect o economie de energie de aproximativ 60% față de ce se consumă în momentul actual și are în vedere reabilitarea fațadelor, reabilitarea rețelelor de iluminat interioare, pompă de căldură care este o noutate în domeniul acesta și refacerea instalațiilor de alimentare cu energie termică în sistem centralizat”

Și pentru primarul Iaşului, proiectele transfrontaliere sunt o gura de oxigen. Mihai Chirica are speranțe: “ Spitalul de Recuperare mai gestionează și un proiect transfrontalier cu un spital de același profil de recuperare din Chișinău, de aproximativ două milioane de lei, în baza căruia noi vom achiziționa un echipament de investigații și de abilitare locomotorie. La Spitalul Parhon s-a aplicat și acolo pe un proiect cu finanțare europeană gestionat de Ministerul Sănătății în vederea recuperării unor costuri cu echipamente dedicate pe care noi le-am achiziționat în anii precedenți. Valoarea nu a fost foarte mare, 750 de mii de lei , bani care vor ajunge în conturile municipiului Iași pentru achiziționarea altor echipamente medicale pentru spitalul de Recuperare, mai ales pentru zona de laborator”.

Și bineînţeles cel mai mare proiect: Spitalul Regional de Urgență. Deocamdată doar în stadiu de proiect. Un vector de imagine și agent electoral pentru toți actorii politici locali. Se așteaptă ca Ministerul Sănătății să depună cererea de finanțare la Comisia Europeană.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.