marți, 3 august 2021
AcasăBani EuropeniInaugurarea Bursei de Pește din Tulcea, butaforie cu premierul Dăncilă. Directorul Bursei:...

Inaugurarea Bursei de Pește din Tulcea, butaforie cu premierul Dăncilă. Directorul Bursei: A fost ca o repetiție ca să nu se piardă finanțarea europeană. Încă nu funcționează

Bursa de Pește din Tulcea a fost inaugurată cu fast lunea aceasta, pe 8 aprilie, doar pentru ca finanțarea europeană să nu se piardă, informație confirmată de mai mulți oficiali. După plecarea premierului, Bursa a fost închisă și va deveni funcțională cel mai devreme la vară, au declarat pentru PressHub.ro și Info Sud-Est Grigore Baboianu și Adrian Izvoranu, directorii responsabili de funcționarea Bursei de Pește din Tulcea.

Bursa a fost închisă după inaugurarea premierului Dăncilă

Proiectul este finalizat încă din anul 2016, însă Bursa nu a funcționat niciodată și, conform condițiilor impuse de UE, dacă investiția nu își dovedea utilitatea publică, fondurile europene trebuie returnate. Așa a apărut nevoia inaugurării proiectului și urgența efectuării a două tranzacții rapide.

Bursa nu a fost funcțională timp de trei ani din cauza unei erori a proiectului: investiția inițială nu prevedea și racordarea la utilități, deci bursa nu putea funcționa fără lumină și apă. Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, în momentul finalizării construcției, a taxat această eroare și a demarat o anchetă, dar rezultatul acestei anchete nu este cunoscut nici astăzi. A fost nevoie de trei ani pentru ca acest lucru să fie reparat și Bursa să devină funcțională din punct de vedere tehnic.

Proiectul a fost depus spre finanțare în 2011 de Agenția Naţională de Pescuit şi Acvacultură, o instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Acest lucru s-a întâmplat pe vremea fostului președinte al Consiliului Județean Tulcea, Victor Tarhon (PDL), dar investiția a fost finalizată abia în 2016, fără a fi însă racordată la utilități – lucrări care au durat alți trei ani.

Așa se face că autoritățile au inaugurat Bursa abia în 2019, cu mare tam-tam, în prezența premierului Viorica Dăncilă, a ministrului Agriculturii Petre Daea, a ministrului de Interne Carmen Dan, a ministrului Transporturilor Răzvan Cuc și a președintelui Consiliului Județean Tulcea Horia Teodorescu (PSD).

Am fost la Bursa de Pește la trei zile de la inaugurarea făcută de premierul Dăncilă. În 11 aprilie, pe sediul clădirii nu era afișat niciun program de funcționare, nici alte detalii referitoare la momentul în care Bursa va deveni funcțională. Paznicii clădirii nu ne-au lăsat să intrăm nici în calitate de posibili cumpărători, nici ulterior, când le-am spus că suntem jurnaliști: ”Nu se intră, e închis. Nu se vinde, nu se cumpără niciun pește. Sunați-l pe director dacă vreți să știți de ce”, a fost singurul răspuns pe care l-am primit de la oamenii care păzesc clădirea închisă. 

Foto: MADR

Grigore Baboianu, directorul Bursei de Pește: „S-a făcut inaugurarea pentru că riscam penalități. A fost ca o repetiție, încă nu e funcțională”

L-am sunat pe Grigore Baboianu, directorul Bursei de Pește din Tulcea. Am vrut să înțelegem de ce Bursa este închisă la trei zile de când a fost inaugurată de premierul Dăncilă și de ce a fost inaugurată dacă nu e funcțională. Grigore Baboianu, care a fost și șef al Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării (ARBDD), ne-a declarat că Bursa nu este încă funcțională și a fost inaugurată pentru că altfel autoritățile ar fi trebuit să plătească penalități. Proiectul a fost depus spre finanțare de ARBDD, Consiliul Județean Tulcea și Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură.

Bursa încă nu funcționează pentru că în această perioadă Casa de Comerț Agroalimentar, care a preluat Bursa și care o va face funcțională, finisează toate formele de funcționare, regulamente și alte elemente care să pună în aplicare conceptul de funcționare. Deocamdată se pregătește și, în foarte scurt timp, se va anunța pe site-ul Bursei modul de funcționare (Bursa nu are site încă – n.red.) , se va afișa și regulament. Mai multze detalii privind stadiul organizării îl puteți obține de la sediul central, de la domnul Adrian Izvoranu, care este directorul general al Casei de Comerț.

Grigore Baboianu, directorul Bursei de Pește din Tulcea

Cu privire la inaugurarea pripită, directorul Bursei a spus că aceasta a fost făcută pentru că a existat o obligație a Uniunii Europene pe care, dacă ar fi încălcat-o, ar fi riscat penalități. Așa că au făcut un soi de „repetiție”:

Inaugurarea s-a făcut pentru că a existat o obligație de la finanțator, pentru că altfel exista riscul să se plătească niște penalități. Ea este încheiată, s-au făcut toate probele tehnologice și s-a inaugurat tocmai pentru a se vedea dacă poate funcționa în ansamblul care a fost creat în această zonă. Și s-a făcut, cum se spune, o repetiție, o verificare a funcționării ei din punct de vedere tehnic. Urmează să punem la punct celelalte detalii, inclusiv poate și de reglementare, cu siguranță.”

Grigore Baboianu, directorul Bursei de Pește din Tulcea

Adrian Izvoranu, șeful societății care va gestiona tranzacțiile Bursei: „În ziua când a venit doamna premier, am tranzacționat 5 tone de pește ca să arătăm că funcționează instalațiile”

Adrian Izvoranu este consilier al ministrului Agriculturii Petre Daea și directorul Casei Române de Comerț Agroalimentar ”UNIREA” S.A., o societate înființată în ianuarie 2019, cu capital integral de stat, care a luat în comodat Bursa de Pește din Tulcea. Casa de Comerț „Unirea” a fost înființată pentru a-i pune în legătură pe fermierii și producătorii români cu potențialii clienți pentru a facilita vânzarea producțiilor. Tot Casa de Comerț va negocia marfa în numele pescarilor din Tulcea și Constanța care își vor vinde peștele prin Bursă.

Adrian Izvoranu a explicat pentru PressHub.ro și Info Sud-Est care este, de fapt, povestea Bursei de Pește și când va deveni ea funcțională: cel mai devreme, la vară.

Eu am luat proiectul în stadiul acesta: am luat un proiect cu finanțare europeană, terminat, dar care nu avea în tema și conceptul lui și partea de finalizare comercială propriu-zisă, adică nimeni n-a proiectat în această investiție și modul în care ea va funcționa. Eu așa l-am luat în primire acum două luni. Eu, Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, am fost, la rândul meu, înființată în ianuarie anul acesta. Noi avem deocamdată documentele de înregistrare, suntem cu hârtiile în regulă și cu cont în bancă, dar fără bani în cont și fără personal și fără dotări. Bursa de Pește am preluat-o ca pe un obiectiv fizic existent, acum încerc să îi dau și suprastructura funcțională.

Adrian Izvoranu, consilier al ministrului Agriculturii

Consilierul ministrului Petre Daea ne-a explicat cum va funcționa propriu-zis Bursa și de ce a fost concepută greșit încă de la începutul proiectului. Din cauza proiectării greșite, în Bursă s-au făcut investiții inutile (calculatoare, monitoare etc.) care nu vor fi folosite pentru că nu vor exista mai mulți brokeri, ci unul singur, Statul:

Eu, Casa de Comerț, entitate cu capital integral de stat, am o relație de colaborare cu această Bursă pentru că ea nu poate funcționa economic. De ce? Pentru că e făcută de ANPA, care e o instituție de control a Ministerului Agriculturii. ANPA nu poate să desfășoare activități economice, să taie facturi, să intermedieze, să negocieze, să vândă. Ea doar a făcut proiectul și a zis: Cine vrea de-aici încolo, să-l folosească. Așa că noi, Casa de Comerț, am luat în comodat Bursa și suntem unicul broker care activează acolo. E utopie să fie mai mulți brokeri. Cine a făcut șapte mii de păcănele și monitoare acolo crezând că o să vină lumea ca la Lyon la bursă ca să apese pe butoane să cumpere păstrăvi bate câmpii. Așa ceva nu o să se întâmple și nu din motiv că nu e bună Bursa sau că îi lipsește ceva. Bursa are de toate, dar nu există piață, pentru că n-avem cultura bursei în România. Iar Casa de Comerț face contracte cu pescarii, cu cherhanalele, prin care ei îmi dau dreptul să le vând și să le negociez marfa plecând de la prețul cel mai mare în piață la unul minim pe care ei îl acceptă. Pe de altă parte, eu închei contracte cu distribuitorii, cu clienții. În momentul în care îi am și pe unii și pe alții, îi aduc împreună.

Adrian Izvoranu, consilier al ministrului Agriculturii

Directorul Casei de Comerț a mai precizat că unul dintre avantajele Bursei pentru pescari ar fi vânzarea integrală a peștelui mic pe care aceștia îl prind din belșug, dar care nu e căutat de clienți. Casa de Comerț ar urma să cumpere tot acest pește de la pescari și să îl transforme în zacuscă de pește care ar urma să fie ambalată și vândută ulterior. Operațiunea ar putea fi posibilă după ce va fi amenajat un laborator de prelucrare a peștelui în interiorul Bursei. 

În orice caz, după cele mai optimiste previziuni, Bursa ar putea deveni funcțională cel mai devreme peste două luni, la jumătatea lunii iunie. Din cauza prohibiției care începe în 15 aprilie, Bursa nu va putea comercializa pește: 

„Eu voi profita intens de prohibiție, adică de următoarele luni care înseamnă oricum o perioadă în care nu mai e pește în piață, n-are de unde, că nu se prinde pește în perioada asta. În această perioadă am de gând să pun la punct toate poveștile astea cu organizarea.”

Adrian Izvoranu, consilier al ministrului Agriculturii

Adrian Izvoranu a recunoscut faptul că la inaugurarea Bursei a fost făcută o tranzacție demonstrativă care să le arate premierului și miniștrilor prezenți la Tulcea că sistemul este funcțional din punct de vedere tehnic, dar nicidecum că Bursa ar fi deschisă tranzacțiilor: 

  • Rep: De ce au simțit nevoia să facă inaugurarea de luni?
  • Adrian Izvoranu: Pentru că partea tehnică este terminată, din punct de vedere funcțional, Bursa funcționează, are tot ce îi trebuie, apă, lumină, instalații. 
  • Rep: S-a făcut vreodată vreo tranzacție?
  • A.I.: Bineînțeles, sigur.
  • Rep: Când?
  • A.I.: În ziua când a fost vizita doamnei prim-ministru s-au tranzacționat aproape cinci tone de pește. 
  • Rep: Cum ați tranzacționat dacă nu există încă organizare, regulament de funcționare, contracte cu pescari, cu clienți?
  • A.I.: Nu avem câte ne-ar trebui, dar avem contracte cu patru furnizori, iar cumpărători… am vândut la două firme de procesare din Tulcea și la un lanț din București. 
  • Rep: Deci ați făcut o tranzacție de pește doar pentru vizita doamnei premier. 
  • A.I.: Am făcut tranzacția tocmai ca să demonstrăm că funcționează instalațiile, am arătat că funcționează, că se primește semnal, că omul a intrat pe celălalt capăt al firului și a găsit oferta, a apăsat pe buton și a primit marfa. Asta trebuia să demonstrăm, că funcționează tehnologic chestia. Acum, ca să funcționeze și din punct de vedere al businessului, adică să acopere cheltuielile, să obțină profit și să fie în regulă toată povestea, trebuie să organizăm comerțul ăsta. Asta nu se face peste noapte, în 24 de ore, trebuie să umblăm după clienți, după toate astea. 
  • Rep: Deci tranzacțiile de la vizita premierului au fost pur demonstrative, cu titlu de exemplu.
  • A.I.: Exact, ca să arătăm că instalația funcționează. Asta s-a și inaugurat, o instalație funcțională: are hale, are spații de pregătire a peștelui, are curent, are calculatoare, are tot ce-i trebuie. Deci ea poate să funcționeze. De-aici încolo trebuie să construim pe această structură, adică să angajăm personalul, să-l instruim, să-l punem în sistem, astfel încât să devină rentabilă. 

Vor pescarii să-și liciteze captura? 

Această Bursă de Pește ar trebui să funcționeze ca un intermediar între pescarii din Tulcea și cumpărători. Practic, mergând la Bursă, pescarii ar trebui să își vândă marfa la cel mai avantajos preț pentru ei, în urma licitațiilor celor care vor să le cumpere peștele. Pe de altă parte, cumpărătorii ar avea acces la pește românesc, din Constanța și Tulcea, și nu ar mai fi nevoiți să plece acasă cu pește din import. Și patronii restaurantelor ar fi avantajați pentru că ar servi clienților pește capturat în sălbăticie, cu mult mai gustos și căutat decât cel din crescătorii. 

Doar că socoteala din târg nu se potrivește cu cea de-acasă. În județul Tulcea inaugurarea Bursei de Pește nu i-a entuziasmat prea tare pe pescari. Unii dintre ei consideră că, dimpotrivă, vor fi dezavantajați de licitații pentru că ele pornesc de la prețuri foarte mici și nu va fi nicio diferență între tranzacțiile de acum și cele din cadrul Bursei. Ba mai mult, odată cu participarea la Bursă, vin și alte bătăi de cap pentru ei, pe care unii spun că nu vor să și le asume: pescarii pierd spun că vor pierde timp cu vânzarea propriu-zisă a peștelui și vor fi nevoiți să elibereze bonuri fiscale, iar lucrul cu casa de marcat îi încurcă pe mulți dintre ei. 

Așa că, cel puțin oamenii consultați de PressHub.ro, din sate precum Sarichioi, Dunavăț și Murighiol, acolo unde sunt concentrate comunități importante de pescari, susțin că își vor vinde peștele la fel cum au făcut-o până acum: din vorbă-n vorbă. 

Grigore Baboianu, directorul Bursei de Pește, a declarat că în momentul în care pescarii vor fi obligați să-și vândă captura doar prin Bursă, nu vor mai avea alte opțiuni de comercializare și vor fi nevoiți să se conformeze: „Este problema pescarilor. Va veni o regulă, pentru că această Bursă urmărește în primul rând fiscalizarea unei cantități destul de importante de pește care se duce la piața neagră. Iar una din metodele de fiscalizare va fi organizarea trasabilității peștelui. Comercializarea peștelui nu va mai fi legală decât în anumite tipuri de ambalaje, cu anumite tipuri de inscripționări pe aceste ambalaje, care se obțin numai în Bursă, a precizat Grigore Baboianu.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Andreea Pavel
Andreea Pavel este jurnalist si fondator al ziarului Info Sud-Est. A debutat in presa in anul 2007, iar in anul 2014 a castigat Tanarul Jurnalist al Anului ”pentru indrazneala de a face presa libera la Constanta”. Infiintat in anul 2012, saptamanalul Info Sud-Est s-a remarcat printr-o serie de investigatii despre legaturile transpartinice, abuzurile si coruptia de la malul marii, dar si prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural si istoric din Constanta.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE