Indexul AntiCovidTM a reunit la Timișoara experți și activiști civici. Dezinformarea este una dintre priorități

Data:

Un proiect incluzând un instrument de cercetare sociologică intitulat Indexul AntiCovidTM, o platformă pentru inițiative civice legate de pandemie, precum și un forum de dialog sub genericul Opinia ta contează despre temele evidențiate pe baza chestinarelor Indexului se desfășoară de câteva luni la Timișoara.

Indexul AntiCovidTM bazat pe metoda Delphi și-a propus să definească percepția publică despre prioritățile comunității în timpul pandemiei. Indexul este realizat în colaborare cu Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest pe baza răspunsurilor la un chestionar disponibil online date de un grup constant de reprezentanți din diverse domenii de activitate: medici, jurnaliști, experți în comunicare publică, experți în IT, sociologi, psihologi, politologi, juriști, oameni de afaceri, lideri de organizații neguvernamentale.

Indexul realizat pe trei faze comunică public sinteze și rapoarte conținând problemele identificate și soluțiile propuse. În prima fază s-a efectuat o ierarhie a priorităților, primele fiind educația, identificarea focarelor de infecție, comportamentul social și dezinformarea.

Printre problemele identificate pe tema considerată cea mai stringentă în timpul crizei pandemice, educația, se numără densitatea elevilor, igiena în școli și digitalizarea sistemului de învățământ, pentru care soluțiile propuse de experți sunt dezvoltarea infrastructurii specifice digitalizării, formarea constantă a cadrelor didactice, eventual finalizată cu atestat/diplomă/adeverință, achiziționarea de resurse educaționale deschise (RED) și adaptarea legislației și a criteriilor ARACIS, astfel încât să permită educația de tip blended learning.

Comportamentul social cu schimbările evidențiate prin răspunsurile la chestionar – distanțarea, timpul petrecut cu familia, munca de acasă etc. – a fost testat pe Facebook prin întrebarea „Dacă faci cunoștință cu cineva, dai mâna sau nu?”. Din cei 166 participanți, 62% au răspuns afirmativ.

Raportul despre felul cum este percepută dezinformarea în criza coronavirus a scos la iveală o problemă esențială: absența alfabetizării media și educația deficientă în privința gândirii critice.

Deși guvernul a investit în companiile media pentru o campanie de informare despre COVID-19, totuși mesajele au rămas redundante și ineficiente. O soluție ar fi distribuirea de mesaje și povești interesante, unele chiar emoționante despre suferința celor infectați.

Aderența publicului la fake news are explicațiile sale, au subliniat în emisiunea de televiziune de la TVR Timișoara, psihologul Mircea Dragu și Ileana Rotaru, politolog: panica morală, anxietatea stimulată de mesajele negative, dorința de a alunga incertitudinea. Cifrele comunicate de autorități care arată îngrijorător sunt „îndulcite” cu iluziile vândute pe rețelele sociale.

Un sondaj IRES realizat pe un grup de 1583 de persoane în a doua jumătate a lunii iunie, prin metoda CATI, arată că 57% din respondenți consideră că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei, iar 64% că mass-media au exagerat în informările despre COVID-19.

Neîncrederea în autorități și în presă poate avea ca o consecință potențială destabilizarea statului de drept, mai ales că există interese ilegitime cărora dezinformarea le este utilă. Printre soluții, experții indică activarea CNA pentru a sancționa dezinformarea prin televiziune și radio, cartografierea sistematică a rețelelor de comunicare și intervenția cu știri verificate, educație media pentru a crește „imunitatea critică” la știri false.

Rezultatele Indexului se discută periodic pe Forumul AntiCovidTM pentru a da o direcție eficientă campaniilor umanitare ale organizațiilor implicate, iar emisiunea Actual Regional de la TVR Timișoara mediatizează săptămânal rapoartele, punându-le în discuție cu experții invitați. Indexul are și o componentă de relație cu autoritățile locale și naționale pentru a stimula transparența decizională.

Platforma inițiată de organizațiile neguvernamentale AID-ONG, Civicultura, Alegotură, Împreună în Timișoara și inEdu a fost pusă sub un slogan optimist – „Omenia blochează pandemia” – facilitează servicii de ajutor, derulează campanii umanitare și intervine în comunitate pentru a oferi sprijin cetățenilor.

Printre acțiunile evidențiate în buletinul platformei aflăm că Civic Stream livrează conținut video pentru cetățeni, StudentPlus duce alimente, medicamente, articole de igienă persoanelor în vârstă și cazurilor sociale, la fel ca asociația Vă ajutăm din Timișoara, alte organizații pun la dispoziție resurse educaționale online, strâng fonduri pentru a sprijini spitalele sau oferă sprijin psihologic. 

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

spot_imgspot_img
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cărțile care dărâmă blocul. Cum s-a transformat în știre virală gluma unui scriitor

Cărțile care dărâmă blocul și locatarii care au reclamat,...

Înfometarea nu te apără de boli. O minciună periculoasă

Înfometarea nu te apără de boli. O minciună periculoasă...

Bulgaria nu primește în secret refugiați sirieni și afgani pentru a fi acceptată în Schengen

Bulgaria nu primește în secret refugiați sirieni și afgani...

Un site anonim este cel mai important pion al dezinformării rusești în Ungaria

Un site anonim este cel mai important pion al...