Instanța supremă a întors la SIIJ dosarul de cercetare abuzivă a fostului procuror Negulescu

Data:

Instanța supremă a decis să admită, în parte, cererile anchetatorilor Mircea Negulescu și Mihai Iordache și a constat neregularitatea rechizitoriului prin care cei doi au fost trimiși în judecată de Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) sub acuzația de cercetare abuzivă în dosarul Tony Blair. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată de SIIJ.

„Admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Negulescu Mircea și Iordache Mihai Iuliano și pe cale de consecință: În baza art. 345 alin. 2 Cod de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului din data de 11 decembrie 2020, emis în dosarul nr. 1295/P/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie, Secţia pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în privința descrierii faptelor și a încadrării juridice date acestora cu referire la: infracțiunile de cercetare abuzivă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării și în modalitatea participației improprii, reținute în sarcina inculpaţilor Negulescu Mircea şi Iordache Mihai Iuliano”, se arată în decizia instanței.

Cinci zile pentru a remedia situația

Judecătorii de la instanța supremă au mai dispus remedierea neregularităţii rechizitoriului. Astfel, în cazul celor șase infracțiuni de cercetare abuzivă, SIIJ trebuie să descrie faptele și încadrarea lor juridică, descrierea acțiunilor care corespund fiecărei variante normative reținute, indicarea în concret a modului de sesizare ticluit și a materialului probator ticluit administrat în două dosare ale DNA Ploiești

În ceea ce priveşte infracțiunea de influențarea declarațiilor, SIIJ trebuie să descrie faptele și încadrarea lor juridică, să precizeze modalitatea de realizare a elementului material, dintre cele trei variante prevăzute în norma de incriminare, în care a acționat inculpații, în raport de fiecare dintre martorii indicați.

În ceea ce priveşte infracțiunile de inducerea în eroare a organelor judiciare, în forma instigării și în modalitatea participației improprii, SIIJ trebuie să descrie acțiunile de constrângere exercitate de Mircea Negulescu asupra martorilor care au formulat denunțuri și asupra celor care au formulat declarații mincinoase, precum și descrierea actelor materiale ce intră în conținutul infracţiunilor. Secția specială mai trebuie să indice în mod concret care a fost ajutorul dat de către inculpatul Iordache Mihai Iuliano inculpaților Negulescu Mircea și Savu Alfred Virgiliu. În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul trebuie să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a celor doi inculpaţi ori solicită restituirea cauzei.

Negulescu, „trofeul” SIIJ

În decembrie 2020, fostul procuror de la DNA Ploieşti Mircea Negulescu a fost trimis în judecată de Secția specială în dosarul Tony Blair, în care este acuzat, printre altele, de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă și influențarea declarațiilor. În acest dosar a mai fost trimis în judecată și Mihai Iordache, fost ofițer de poliție judiciară.

Dosarul „Tony Blair” a fost instrumentat de Mircea Negulescu în calitate de procuror la DNA Ploieşti, fiind puși sub urmărire penală, în 2016, fostul premier Victor Ponta și fostul parlamentar PSD Sebastian Ghiță.

Potrivit unui comunicat de presă al Secției Speciale, Mircea Negulescu, în calitate de procuror în cadrul DNA – ST Ploieşti, cu ajutorul ofițerului de poliţie judiciară detașat la DNA Ploiești, „ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de unele dintre acestea, știind că sunt nevinovate”.

„De asemenea, ar fi determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la ÎCCJ dintr-unul dintre dosare să dispună, fără vinovăție, arestarea preventivă faţă de o persoană, ştiind că aceasta este nevinovată întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare”, potrivit sursei citate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: