INTERVIU | Rusia ar pune și mai multe probleme Ucrainei, dacă ar instala la Chișinău un guvern pro-rus

Data:

Republica Moldova devine, în contextul războiului ruso-ucrainean, țara cea mai afectată economic și energetic. Inevitabil, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a început să plătească electoral factura grea a războiului. Pe fondul erodării de popularitate, principala temere devine ascensiunea unor facțiuni politice pro-ruse care are putea prelua puterea la următoarele alegeri.

PRESShub a invitat-o pe Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic și doctor în științe politice la Universitatea din București, să explice cât de puternic este pericolul rusesc pentru președinta Maia Sandu și partidul pe care îl susține.

Cele mai importante declarații ale Ilenei Racheru

Republica Moldova are mari probleme de securitate, care decurg atât din proximitatea față de zona de conflict, existența unei false asigurări de securitate care este statutul de neutralitate.

Diplomația moldovenească a înregistrat cele mai importante succese din ultimii 30 ani: președinta a fost interlocutoarea unor lideri europeni de prim rang, chestionarul cu privire la cererea de aderare la UE a fost completat într-un timp record, la Chișinău va fi organizat în 2023 summit-ul Comunității Politice Europene, la care vor participa 44 lideri ai statelor și regiunilor din Europa.

Potrivit sondajelor de opinie, aproximativ 30% din respondenți susțin unirea celor două state. Presupun că aceasta este electoratul pe care vrea să îl convingă Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.

În R. Moldova, nu doar partidele cu un discurs anti-România/Occident pot fi conectate la rețelele de corupție, finanțare, șantaj și spionaj întreținute de Rusia. Pot fi la fel de bine partide fals pro-europene (cum este inițiativa primarului Chișinăului Ion Ceban – Mișcarea Alternativă Națională).

Este clar că o guvernare pro-rusă nu ar obține sprijin financiar din Occident, chiar dacă aceasta ar susține declarativ aderarea la UE, așa cum face primarul Chișinăului, Ion Ceban.

În criza energetică, ajutorul României este esențial. Guvernul de la București a modificat, în octombrie 2022, o ordonanță din energie și a stabilit că producătorii de energie electrică din România sunt obligați să vândă energie la preț preferențial de 450 lei/MWh către companii din Republica Moldova.

Platohniuc, Șor și Platon nu au șanse să revină ca politicieni în Republica Moldova. Sunt mult prea compromiși.


PRESShub: PAS plătește în mod inevitabil factura războiului, în Republica Moldova. Credeți în inițiativa de a se crea alternativă politică pro-europeană la PAS? Există resurse politice pentru o astfel de acțiune? 

Ileana Racheru: PAS plătește, de fapt, mai multe facturi: pe cea a războiului, a consecințelor economice ale pandemiei, precum și a faptului că în cei peste 30 ani de independență, Republica Moldova a fost un stat cu instituții profund nereformate și cu o elită politică majoritar mafiotizată și coruptă,  care a pendulat între Moscova și Occident.

La acestea se adaugă și consecința firească a erodării suportului popular pe fondul prezenței la guvernare. Republica Moldova are mari probleme de securitate, care decurg atât din proximitatea față de zona de conflict, cât și dintr-o falsă asigurăre de securitate care este statutul de neutralitate.

Primul stat care nu respectă acest statut este chiar Rusia. Moscova a  avut intenția de a ocupa militar Moldova în 2022 și îi pune în pericol teritoriul și cetățenii cu rachete care eșuează în a ținti doar Ucraina.

PAS nu și-a epuizat perspectivele. Are meritul de a fi ținut pe linia de plutire Republica Moldova, într-un context economic și de securitate extrem de nefavorabil și de a fi reușit să o includă pe lista statelor candidate la aderare.

Diplomația moldovenească a înregistrat cele mai importante succese din ultimii 30 ani: președinta a fost interlocutoarea unor lideri europeni de prim rang, chestionarul cu privire la cererea de aderare la UE a fost completat într-un timp record, la Chișinău va fi organizat în 2023 summit-ul Comunității Politice Europene, la care vor participa 44 lideri ai statelor și regiunilor din Europa.

PAS a întrerupt „traditia” partidelor din R. Moldova post independentă care, odată ajunse la putere, au preluat rețelele de corupție ale predecesorilor.

Nu în ultimul rând, PAS a reușit să aducă bani europeni in R.Moldova. Igor Dodon a lăsat moștenire o țară izolată, al cărei președinte era primit doar de Alexandr Lukasenko, Erdoğan și reprezentanți ai unor dictaturi din Orientul Mijlociu.

PAS este încă un partid cu potențial reformist, dar, care va fi pus în fața unor teste importante în  sfera justiției, acțiunile sunt tergiversate (după cum a declarat chiar Maia Sandu), precum și a crizei energetice cauzate de Rusia (care are drept consecință imediată creșterea facturilor populației, deja aflată la limita subzistenței).

Cred că e nevoie, mai degrabă, de un partid care să devină partenerul PAS pentru construirea unei noi majorități, după alegerile din 2025.

Citește și: REPowerEU: o decizie-cheie despre banii europenilor și traista românilor

Ce părere aveți despre mișcarea Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, care promite tot o platformă pro-europeană? 

Este o inițiativă într-o formă destul de incipientă, care săptămâna trecută a avut primul congres ce a pus bazele unui partid politic, de orientare liberală, pro-europeană. Promite integrarea Republicii Moldova în UE până în 2030, reforme în justiției și administrație, drepturi și libertăți specifice democrațiilor liberale.

Are și mesaje cu privire la „spații comune integrate cu România” și „un proiect de unitate națională”, ceea ce sugerează că ar putea fi și un nou partid unionist.

Potrivit sondajelor de opinie, aproximativ 30% din respondenți susțin unirea celor două state. Presupun că aceasta este electoratul pe care vrea să îl convingă noul partid.

Acest electorat a votat la ultimele scrutine cu Maia Sandu și PAS, este format preponderent din intelectuali. Vor fi greu de convins că noul partid liberal și unionist nu va avea soarta PL-ului condus de Mihai Ghimpu, care a avut un discurs cu puternice accente naționaliste și a sfârșit sub controlul lui Vlad Plahotniuc și în scandaluri de corupție.

Acest nou partid trebuie să ofere ceva diferit și față de AUR, filiala din Moldova, care s-a afirmat cu aceleași teme naționaliste și despre care presa a dezvăluit că ar fi avut finanțări de la Veaceslav Platon, mafiot fugar, cunoscut drept „raiderul nr.1 în CSI”.

Citește și: VIDEO O rachetă rusească a căzut pe teritoriul R. Moldova. Mai multe case avariate

În ce măsură facțiunile politice conectate la Kremlin ar putea destabiliza Rep Moldova?

Aș vrea să menționez de la început că în R. Moldova nu doar partidele cu un discurs anti-România/Occident pot fi conectate la rețelele de corupție, finanțare, șantaj și spionaj întreținute de Rusia. Pot fi la fel de bine partide fals pro-europene (cum este inițiativa primarului Chișinăului Ion Ceban – Mișcarea Alternativă Națională).

Până în prezent, PAS a reușit să facă față cu brio falselor proteste organizate de partidul finanțat de oligarhul fugar Ilan Shor, precum și celor organizate de PSRM sau de pro-rușii din Găgăuzia.

Toți aceștia nu au reușit să obțină o mobilizare masivă a populației. În eventualitatea în care actuala guvernare nu ar reuși să treacă peste impasul major determinat de criza energetică, în contextul anotimpului rece, nu știu dacă Moscova și-ar permite să acorde ajutoare financiare care să susțină la putere un guvern pro-rus.

Este clar că o guvernare pro-rusă nu ar obține sprijin financiar din Occident, chiar dacă aceasta ar susține declarativ aderarea la UE, așa cum face primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Cred că Rusia așteaptă acum erodarea sprijinului popular pentru PAS și speră că acesta va eșua în lupta împotriva corupției pe bani europeni/ratarea deschiderii negocierilor cu UE, așa cum au făcut în trecut alte partide pro-europene.

Rusia ar putea ieși din această stare de expectativă în preajma alegerilor locale din 2023, când ar putea înțesa din nou R. Moldova cu agenți ai serviciilor secrete și „investiții financiare” țintite strict pe rezultate electorale.

Totuși, Rusia ar putea pune și mai multe probleme Ucrainei, dacă ar reuși să instaleze la Chișinău un guvern pro-rus. Dar, PAS reușește să mențină situația pe linia de plutire, iar în criza energetică, ajutorul României este esențial. Aș aminti că guvernul de la București a modificat, în octombrie 2022, o ordonanță din energie și a stabilit că producătorii de energie electrică din România sunt obligați să vândă energie la preț preferențial de 450 lei/MWh către companii din Republica Moldova.

Citește și: Cum vrea Ilan Shor, noul om al serviciilor ruse în Republica Moldova, să destabilizeze țara

Cum poate sprijini și mai mult România Republica Moldova ca să depășească șantajul energetic rusesc?

Să continue proiectele începute, și în primul rând finalizarea interconexiunilor energetice, precum și asistența în procesul de negocieri pentru aderarea la UE.

Cât de puternic politic este Ion Ceban?

După ultimele scrutine, Moscova și-a dat seama că nu mai poate folosi formațiunile politice cu puternic discurs pro-rus, cu accente geopolitice și a încercat să mizeze pe politicieni cu profil tehnocrat, cum este primarului Chișinăului.

Acestea din urmă pare că vrea să joace cartea integrării europene după un model „original” ex-sovietic și a obținut finanțări atât din Rusia (precum și consiliere din partea unor foști ofițeri FSB), cât și sprijin din partea unor autorități locale din România.

Ceban este un competitor real pentru PAS, care a reușit chiar să aducă schimbări pozitive în viața locuitorilor Chișinăului.

În prezent, are imaginea șifonată din cauza faptului că Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că ar fi primit sprijin financiar ilegal și consiliere din Federația Rusă.

Ceban vrea să copieze modelul politician pro-european lansat de Maia Sandu (care nu a avut discurs geopolitic, ci unul anti corupție, menit să atragă inclusiv electoratul rusofon și rusofil) și pe cel al partidelor din state membre UE, care deși au susținut apartenența la Uniune, nu au implementat cerințele în materie de stat de drept al acesteia.

Citește și: Primarul Chișinăului, primit cu onoruri de politicieni importanți din România, finanțat de Kremlin pentru destabilizarea Moldovei

Mai au putere Platohniuc, Șor și Platon în Republica Moldova? Mai reprezintă un pericol? 

Cei trei nu au șanse să revină ca politicieni în Republica Moldova. Sunt mult prea compromiși. Dar pot să influențeze viața politică internă prin șantajarea funcționarilor din instituții, finanțarea unor partide care nu susțin aderarea la UE și reformele.

Interesul lor major este ca justiția din R. Moldova să nu reușească să finalizeze procedurile pentru extrădare (Shor e cetățean al Israelului și nu poate fi extrădat) și trimiterea la închisoare. Pot să finanțeze atât partide fals pro-europene și fals-unioniste, cât și populiste sau proxi ai Rusiei sau populiste.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în presă.A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul Național.

2 COMENTARII

  1. Ca frați naturali și nativi,noi românii din dreapta Prutului privim cu interes și solidaritate , evoluțiile și parcursul european la Basarabiei.Sper că pe parcursul vieții mele… să merg la Chișinău în România.Dumnezeu este cu noi!…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

UPDATE/VIDEO Ce a lăsat în urmă avalanșa de la cabana Capra. Mașinile turiștilor au fost luate pe sus. 60 de persoane au rămas izolate

În cursul nopții trecute, pe DN7C, km. 106-107, în zona unei cabane, a avut loc o avalanșă de zăpadă. Aproximativ 60 de persoane au rămas izolate la cabană. Mai multe mașini au fost avariate.

Comisia Europeană: Ucraina poate conta pe contribuția Europei la reconstrucția unei țări mai reziliente

A trecut aproape un an de când Rusia și-a lansat invazia brutală. Un an de luptă pentru libertate, dar și un an al curajului legendar de care a dat dovadă poporul ucrain

Muzeul Național al Țăranului Român împlinește 33 de ani de la re-fondarea sa în 1990

Astăzi, 5 februarie, Muzeul Țăranului împlinește 33 de ani...

VIDEO Noi proteste la Tel Aviv. Mii de oameni au manifestat împotriva lui Netanyahu

Mii de persoane au manifestat, sâmbătă, în centrul oraşului Tel Aviv, pentru a cincea săptămână consecutiv, contra reformelor judiciare controversate pe care le are în vedere guvernul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit AFP.