Într-un bar intră un polițist, șeful lui și un judecător. Și nimeni nu iese bine

Data:

spot_img

Scandalul pornit de polițistul Gheorghe Ciorîia, de la Direcția Generală Anticorupție, supus la presiuni de către șeful său și de către un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a scos la iveală că viitorul nu sună cu mult mai bine decât trecutul și prezentul.

Multă lume s-a poziționat de partea ofițerului Gheorghe Ciorîia și a fost normal și îmbucurător că s-a întâmplat așa. Și PRESShub a publicat povestea relatată de polițist, dar și șocantul răspuns al judecătorului Alin Sorin Nicolescu.

Citește și: Judecătorul care i-a achitat pe torționarii lui Ursu, acuzat că a făcut presiuni ca un polițist să îi ceară scuze

Atât șeful Direcție Generale Anticorupție (DGA), care a replicat prin intermediul unui comunicat de presă dat de instituție, cât și judecătorul, care a fost intervievat de colegii noștri de la The Epoch Times România, au arătat o mentalitate de stăpâni la stat, care nu acceptă nici un act de nesupunere pe feudele lor, foste instituții publice.

Citește și: Judecătorul recunoaște că l-a sunat pe șeful polițistului DGA: „Chiar dacă greşeam eu cu ceva, băi, strângi din dinţi, asta e”

Indiferent cum s-ar fi comportat studentul Ciorîia, căci incidentul a avut loc într-o sală de curs, la examenul de licență, magistratul Alin Sorin Nicolescu avea două opțiuni clare aici: ori să plece acasă supărat pe nesimțirea acelui „băiețică”, cum l-a numit, povestindu-i neveste-sii despre „tinerii din ziua de azi” și cum pe vremea lui nu era așa, ori să acționeze oficial, în cadrul universității unde era profesor.

Dar, pentru orgoliul ditamai judecătorului de la cea mai înaltă instanță a țării, ambele variante, deși legale, însemnau prea puțin. Când îl superi pe boierul locului, trebuie să ți se dea o lecție.

Cum să îndrăznească unul cu „creierul prăjit de steroizi” să-l jignească, iar fapta să fie pedepsită prin căile oficiale, de care dispune și prostimea? O pedeapsă exemplară se dă doar pe căile rezervate stăpânilor de la stat.

Așa că și-a sunat prietenul, pe șeful DGA Liviu Vasilescu, care s-a executat imediat și a acționat la rândul său ca un vechil care merge pe plantație, îl ia pe iobag și îl pune în fum de ardei iute, să-și ceară iertare de la boierul-judecător.

Nu mă miră prea tare atitudinea lui Liviu Vasilescu. Cu DGA am avut și eu o interacțiune în urmă cu 13 ani, care nu pot să zic că mi-a lăsat o impresie prea bună.

Dar destul despre cei doi, să-i lăsăm să se bucure de pensia specială (Liviu Vasilescu a depus deja cerere).

Din păcate, deși a fost susținut, cum scriam la început, de multe persoane bineintenționate, care au apreciat faptul că nu a plecat capul în fața presiunilor și că a ieșit public cu această poveste, polițistul Gheorghe Ciorîia este departe de a fi un erou, departe de a fi personajul care să ne ofere speranțe că în viitor poliția va arăta mai bine.

În primul rând, m-a uimit felul cum a relatat pe Facebook istoria sa.

Ofițerul afirmă că este absolvent al Academiei de Poliție. Are studii superioare, așadar. Apoi ne informează că a mai terminat încă o facultate, de Drept european și internațional.

O educație impresionantă, am putea spune, pentru Gheorghe Ciorîia, care în mod normal i-ar permite să scrie coerent și să cunoască bine limba română.

Și totuși, deși are doar undeva la 25 de ani, mesajul său a fost scris aproape neglijent: fără paragrafe, fără punctuație atentă, într-un limbaj de proces-verbal, de multe ori.

Oricum, un limbaj „nedemn”, că tot s-a vorbit despre demnitate în acest scandal, pentru un ofițer cu două facultăți, care lucrează la o direcție extrem de importantă pentru corectitudinea sistemului de poliție. (Interesant că postarea care a urmat celei denunțatoare este scrisă ceva mai îngrijit, cum îi stă bine unui nou influencer.)

Mă rog, unii vor spune că nu este întotdeauna relevant cum scrie cineva. Eu cred că este, dar să trecem și peste asta.

Mai este un aspect care nu este de natură să ne facă prea optimiști. Cum bine remarca și Sorin Ioniță, toată povestea cu Gheorghe Ciorîia, șeful său și judecătorul ICCJ arată mai degrabă „un șmecheraș mai mic în formare, contra unui baron al șmecherilor.

„Aia cu «s-a deschis portofelul la legitimație» este de cascadorii râsului, evident că băiatul a încercat și el mica lui schemă de intimidat civili, neștiind cine e ălălalt.

Dar e bine când sistemul colapsează sub propria greutate, mai aflăm și noi chestii. Și da, în cazul ăsta șmecherul mic trebuie susținut contra șmecherului mare, pe baza analizei cost-beneficiu”, scrie foarte corect Sorin Ioniță.

Din toată relatarea făcută chiar de Gheorghe Ciorîia. se remarcă unele puseuri de impertinență și, aș spune, aroganță dată de propriul statut.

I-am luat apărarea ofițerului în acest scandal, pentru că modul cum au acționat șeful DGA și judecătorul ICCJ au fost abuzive și vin dintr-o mentalitate de stăpân la stat, care trebuie să dispară.

Dar atât. Nimeni nu este erou în această poveste. Să nu ne entuziasmăm prea tare că acest polițist va reprezenta „noua generație care nu mai acceptă abuzuri”.

Pare doar o confruntare între abuzatori bătrâni, care merită să iasă urât din viața publică, și unii care învață să devină.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

GRU și legiunile

Evenimentele recente au pus pe tapet și posibilitatea implicării...

O stafie bântuie iar Europa?

Când credeam că avem alegeri prezidențiale, am aflat (cu...

Statul de mămăligă

Modelul de stat clocit de Iohannis în ultimul deceniu...