Investiție de 50 de milioane de euro într-un depozit ecologic de deșeuri lângă Timișoara, dar localnicii reclamă mirosurile insuportabile

După decenii în care gunoaiele Timișoarei erau arse într-un nor de fum irespirabil în groapa de la Parța la câțiva kilometri distanță de municipiu, în 2011 s-a dat în folosință deponeul ecologic de la Ghizela, finanțat european cu aproape 30 milioane de euro și alte 20 milioane euro cofinanțare guvernamentală. În ciuda tehnologiilor moderne, locuitorii se plâng de mirosurile insuportabile emanate, iar administratorii depozitului promit soluții tehnologice, sub amenințarea unei noi legi care pedepsește emanațiile de substanțe urât mirositoare.

La întrebările PressHub, comisarul șef al Gărzii de mediu Timiș, Liviu Neguț, ne-a informat că inspectorii gărzii s-au deplasat la Ghizela în 20 și 25 septembrie, imediat după ce a apărut în presă articolul realizat de recorder.ro, preluat și de presa locală: „S-a constatat la fața locului că nu a fost deversat surplusul de levigat în râul Timiș, ci a fost încărcat în cisterne și transportat pentru a fi deversat în locuri corespunzătoare”.

Garda de Mediu Timiș cu ochii pe deponeu

Totuși, în urma unei sesizări ajunse la Consiliul Județean Timiș de la Ministerul Mediului, sesizare făcută în 7 octombrie a.c. de deputatul Constantin Codreanu, șeful Comisiei comunităților românești din diaspora, este programată o acțiune de control mai amplă, care privește documentele din 2018 și 2019 ale societății RETIM Ecologic și activitatea acesteia la deponeul de la Ghizela, acțiune care va începe în 26 octombrie.

Deputatului i s-a trimis un răspuns de la Garda de Mediu Timiș, totuși s-a cerut un control mai complex, despre care au fost notificați atât C.J.Timiș, cât și RETIM. Comisarul șef Liviu Neguț apreciază ca un mare câștig existența deponeului în județ, dar consideră că acesta trebuie adus la zi: „Deponeul a fost proiectat la o anumită capacitate, el trebuie extins cu noi bazine de colectare, de epurare etc. Deocamdată, Consiliul Județean Timiș nu a dat curs acestor extinderi necesare”, ne-a declarat Liviu Neguț. Garda de Mediu Timiș lucrează după un plan anual de controale, cu accent pe managementul deșeurilor periculoase sau nepericuloase, pe balastiere, benzinării, dar răspunde și sesizărilor primite.

Cum a apărut proiectul de la Ghizela

Groapa de la Parța s-a închis de nevoie în 2009, împreună cu alte câteva gropi din județ (Buziaș, Logoj, Făget, Sânicolau Mare, Jimbolia ș.a.), deoarece, după aderarea la UE, România a fost somată de Comisia Europeană să închidă gropile insalubre și să ia bani europeni pentru deponeuri ecologice.

Așa s-a născut proiectul Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007 – 2013, Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate.

Cât privește comuna Parța, aceasta are șansa să își recâștige reputația și aerul curat printr-un program Interreg România-Republica Serbia 2014 – 2020 care valorifică muzeal siturile arheologice existente în localitățile Parța și Majdan-Serbia, în beneficiul turismului zonal.

O invitație neașteptată

Deși presa locală a urmărit proiectul care a devenit operațional în aproape zece ani, totuși accesul la fața locului a fost posibil foarte rar: la semi-inaugurarea oficială, în 2011, când ministrul de atunci al Mediului, László Borbély, a semnat contractul de finanțare, în primăvara lui 2016, când s-a finalizat proiectul și s-a lansat licitația pentru operator, în iarna lui 2018, când s-a deschis o nouă subcelulă și, surpriză, la începutul lui septembrie 2020, când presa a fost invitată la Ziua Porților Deschise, organizată de Consiliul Judeșean Timiș și de RETIM Ecologic S.A., firma româno-germană care administrează deponeul.

Deschiderea porților a avut și scopul de a se prezenta presei argumentele companiei față de acuzațiile făcute de recorder.ro în articolul „Bomba de mediu de la Ghizela: cea mai mare groapă de gunoi din vestul țării și-a deversat levigatul în râul Timiș”, referitoare la faptul că levigatul, adică lichidul rezidual care rezultă din prelucrarea gunoiului, ar fi fost deversat nedecantat în râul Timiș, producând poluarea apelor. Dan Pascu, directorul general al RETIM, a respins acuzațiile.

Jurnaliștilor prezenți la Ziua porților deschise li s-au prezentat circuitul deșeurilor, zonele de scurgere a levigatului, gurile de evacuare, pentru a-i convinge că nu există un dezastru ecologic prin introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătății umane sau calității mediului.

Pe o suprafață de aproape 60 hectare, Deponeul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela are o capacitate totală de 5 milioane de metri cubi, iar durata sa de utilizare este estimată la 41 de ani. Sunt prevăzute 5 celule, din care prima celulă, aflată în închidere, a avut perioada de exploatare de 5 ani şi capacitate de depozitare de 623.000 mc. Celelalte patru celule au perioadă de exploatare de 9 ani şi capacitate de exploatare de 1.127.075 metri cubi.

Fonduri europene recuperate în ritm de melc

Până la etapa actuală, când se închide prima celulă și e dată în funcțiune din 2018 a doua celulă cu durata de nouă ani, a fost un parcurs lung la viteză mică. Povestea începe din 1998. Atunci s-a căutat o locație aproape de Timișoara și s-a încercat în localitatea Covaci, la 12 Km distanță, dar locuitorii s-au opus.

Așa s-a ajuns la perimetrul Ghizela-Șanovița, la 50 Km. Toate termenele prevăzute inițial au fost decalate: începerea lucrărilor a fost promisă pentru 2008, apoi pentru 2009, dar s-a pornit în 2010, prin firma Confort S.A., aparținând „regelui asfaltului din Banat”, Georgică Cornu, aliniat partidului aflat la putere, PDL.

N-a fost fără conflicte, fiindcă au existat 29 de firme interesate în competiție. În 2011, ministrul Mediului avertiza mai mulți responsabili județeni că pot pierde banii europeni fiindcă nu respectă calendarul, dar lăuda C.J.Timiș pentru management eficient, fiindcă a avansat fonduri proprii pentru a executa lucrările de construcție prevăzute, fonduri pe care le va recupera ulterior.

Un raport EFOR intitulat „Celelalte crize ale României. Ce învățăm din proasta gestionare a gunoaielor și calității aerului după aderarea la UE” explică artificiul prin care cele mai multe proiecte de tip Sistem de Management Integrat al Deșeurilor-SMID au reușit să recupereze fondurile europene alocate: fazarea, adică proiectelor care au început în ciclul 2007-2013 li s-a permis continuarea fără penalităţi în ciclul 2014-2020, pretinzându-se o desfășurare pe faze.

În 2012, un alt blocaj a amânat cu șase luni folosirea deponeului: licitația pentru operatorul de salubritate a fost contestată în instanță. O firmă specializată în contestații, Polaris din Constanța, ai căror patroni afișau un trecut penal în tovărășia lui Radu Mazăre&Co, a încurcat lucrurile și în Banat. După o îndelungată procedură de selectare a operatorului deponeului de la Ghizela și semnarea contractului cu RETIM Ecologic S.A., 2018 se poate considera anul finalizării proiectului. De aici încep cei cinci ani de monitorizare a Comisiei Europene.

Multe beneficii și puțin miros

Totuși, o problemă persistă: mirosul. Oamenii din satele apropiate, Șanovița, Babșa, Belinț, Chizătău, Ghizela, se plâng de mirosuri aduse de vânt. În 2016, președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, recunoștea situația în fața jurnaliștilor:„Știu că au mai fost anumite sesizări legate de mirosuri, venite din partea locuitorilor din această zonă. Stația de levigat a fost finalizată în această iarnă în ceea ce privește mărirea capacității. În această primăvară vom demara un nou proiect legat de stația de levigat, cel privind calitatea aerului, vor fi schimbate filtrele”.

Filtrele au fost schimbate, însă adevărata problemă este tratarea levigatului, au explicat jurnaliștilor Dan Pascu – RETIM și Radu Merica, CEO RER Group, firma germană care deține jumătate din acțiunile RETIM, în asociere cu Consiliul local. Tratarea levigatului e cauza, fiindcă „osmoza inversă produce hidrogenul sulfurat urât mirositor”

Consiliul Județean Timiș a cumpărat un biodesulfurator care va reduce mirosurile. Echipamentul va fi pus în funcțiune după ce lucrarea de suplimentare a capacității de alimentare cu energie electrică va fi gata. Există un interes crescut în a reduce mirosul neplăcut, fiindcă recent s-a votat în parlament Legea 123/2020 numită și Legea mirosurilor, care are în vedere:

Art.2, pct.23 „disconfortul olfactiv – efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare”,

Legea prevede sancțiuni aplicate de autoritățile competente până la:

 Art.61 „încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare, disconfort olfactiv, în vederea aplicării unor măsuri de urgență sau pentru nerespectarea programului pentru conformare și/sau a planului de gestionare a disconfortului olfactiv, după caz”. 

Normele de aplicare a legii nu sunt încă elaborate, dar prevederile acesteia au pus pe jar nu doar deponeurile, ci și industriile poluante, ca stațiile de bitum sau intreprinderile de anvelope, cum este celebra Continental S.A. de la Timișoara, recent vizitată și premiată de președintele Iohannis la două decenii de funcționare.

„În privinţa aspectelor care îi preocupă pe timişoreni referitor la fabrica de anvelope, am primit asigurări că finalizarea investiţiei privind staţia de ameliorare a calităţii aerului va răspunde în mod adecvat interesului cetăţenilor”, a răspuns președintele întrebărilor puse în numele cetățenilor care se plâng încă de mirosul emanat de cauciuc.  

Din turul oferit de RETIM și CJT în Ziua Porților Deschise, s-a putut vedea o parte din fluxul tehnologic al deșeurilor care se colectează de la clienți – locuințe, societăți comerciale sau instituții, se transportă la stațiile de sortare din Timișoara și din județ, sau direct la Ghizela. Ajunse la deponeul de la Ghizela în camioane separate pe categorii – deșeuri umede, uscate, vegetale, stradale sau rezultate din construcții, acestea se descarcă și se sortează pe bandă, în vederea reciclării.

Ce este amestecat la sosire, deci nesortat de către clienți, nu se poate recicla. Directorul RETIM a lansat un apel la cetățeni pentru mai multă disciplină și sortarea gunoiului în pubele sau saci destinați: „Ținta noastră principală este reciclarea, în vederea reducerii depozitării. Jumătate din ce vedeți depozitat aici nu ar trebui să existe”. RETIM Ecologic Service își propune ca în 2025 să ajungă să recicleze 50% din cantitatea totală de deșeuri colectată, cu tratare separată a deșeurilor biodegradabile. Dar asta depinde și de educarea cetățenilor. Dacă ei vor continua să ignore selectarea gunoiului – plastic, sticlă, hârtie etc. – depozitele toxice de gunoi vor excede materialului reciclat care aduce beneficii mediului.

32 proiecte SMID în România

Fonduri UE proiecte SMID, în milioane Euro

POS  2007-2013   Alocat: 745,8    Cheltuit: 430,3  –  58%

POIM  2013-2020 Alocat: 374,3    Cheltuit: 117,0   – 31%

Total Alocat: 1120,1  Cheltuit: 547,3  –  49%

Sursa: Raport EFOR/MFE/ANPM

ETAPE ALE FLUXULUI TEHNOLOGIC Deponeu Ghizela

Deşeurile care se colectează de la adresele clienţilor (gospodării individuale, blocuri de locuinţe, societăţi comerciale, insituţii publice) se transportă la staţia de sortare din Timişora, staţii de transfer din judeţ sau direct la DDN Ghizela. Deşeurile sunt împărţite pe mai multe categorii:

Deşeuri umede – pubela neagră

Deşeuri uscate – reciclabile – pubela galbenă/sacul galben/clopotul verde

Deşeuri vegetale

Deşeuri din construcţii şi demolări

Deşeuri stradale

De la staţiile de transfer şi de la staţia de sortare Timişoara deşeurile se preiau separat pe categorii în camioane de mare tonaj şi se transportă la Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela

La intrare se cântăreşte orice camio. În funcţie de categoria de deşeu adus, camionul se îndreaptă spre:

Staţia de sortare deşeuri umede – Instalaţia de tratare mecano-biologică

Staţia de sortare deşeuri uscate

Direct la celula de depozitare dacă include refuz de sortare de la staţia de sortare Timişoara, deşeuri stradale, deşeuri din construcţii şi demolări, nămol, pământ, pietre

La staţia de sortare a deşeurilor umede se descarcă acest camion pe o platformă de beton, iar aceste deşeuri sunt preluate   şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:

Material feros, PET, Material neferos, Deşeu biodegradabil

La staţia de sortare a deşeurilor uscate ajunge şi descarcă un camion care transportă acest tip de deşeuri. Zona de recepţie este compusă dintr-o zonă tampon de aproximativ 500 mc, de unde   sunt preluate   şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:

Material feros, PET, Material neferos, Carton, HDP – plastic moale, PPE – plastic casant, Sticlă

Restul reprezintă   refuz sortare

Deşeurile reciclabile – PET, carton, HDP, PPE – se compactează în baloţi care sunt preluaţi şi transportaţi în afara depozitului către companii specializate   în reciclarea acestor materiale, ulterior acestea devenind materie primă pentru alte produse

Deşeurile de sticlă, care se colectează separat atât în mediul urban, cât şi în mediul rural sunt stocate temporar şi apoi valorificate.

Deşeurile biodegradabile sunt depozitate în 180 de biocontainere într-un proces de descompunere intensă care durează 12 zile. După cele 12 zile deşeurile biodegradabile sunt scoase din biocontainere şi depozitate pe o platformă betonată, intrând într-un proces de maturare care durează 60 de zile. După această perioadă de 60 de zile rezultă un material inertizat care este transportat pe celula de depozitare unde poate fi utilizat ca material de acoperire zilnică sau pur şi simplu depozitat.

Refuzurile de sortare de la instalaţia de tratare mecano-biologică se transportă la celula de depozitare. Refuzul de sortare de la deşeurile uscate se colectează şi se transportă cu camioane în afara depozitului în vederea valorificării prin ardere – de ex: termocentrale, fabrici de ciment etc…

Deşeurile depozitate pe celulă sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 20 de centimetri

În mod natural, toate deşeurile care ajung pe celula de depozitare intră într-un proces de fermentare/degradare care produce şi un lichid rezidual numit levigat

Fiecare celulă de depozitare este dotată la baza ei cu o membrană impermeabilă care nu permite levigatului să intre în pământ. Aceste levigat este preluat de drenuri special construite care îl dirijează spre un bazin de colectare. Din acest bazin de colectare staţia de epurare scoate levigatul transformându-l în urma unui proces chimic în următoarele produse:

Permeat – care este apă curată

Concentrat de levigat – cu o consistenţă vâscoasă.

Permeatul este trimis din staţia de epurare în bazinul de retenţie nr 1 (BR1) şi apoi prin conducte subterane către bazinul de retenţie nr 2 (BR2).   Permeatul este supus unor analize stricte de laborator, trebuind să îndeplinească standardul de calitate NTPA 001.

Dacă acest standard este îndeplinit – permeatul este transportat printr-o reţea subterană de conducte lungă de 9 km până la râul Timiş unde este deversat fără niciun efect asupra mediului înconjurător.

Dacă acest standard nu este îndeplinit – permeatul este preluat cu motopompe şi încărcat   în autocisterne. Acestea aduc permeatul neconform la staţia de epurare Aquatim din Timişoara unde este neutralizat

Concentratul de levigat este injectat înapoi în puţurile din celulele de depozitare.

Tot acest circuit este controlat şi supravegheat permanent în vederea respectării normelor tehnologice şi de mediu de către următoarele instituţii: Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş, Garda de Mediu Timiş, Adminstraţia Bazinală a Apelor Banat.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Banatul Azi în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Noi gândim, nu doar muncim!

Un val de emoție publică genera, în urmă cu două zile, întâia listare la Bursa din New York (NYSE) a unei companii românești „unicorn”,...

Ministrul Drulă vine cu vești bune pentru infrastructura rutieră majoră din zona București – Ilfov

"Dacă nu vor fi depuse iarăși contestații (ceea ce ne dorim cu toții), vom semna curând contractul de proiectare și execuție", a anunțat ministrul.

Scandalul dintre USR și PNL continuă la Iași. Primarul intră în grevă japoneză

Mihai Chirica, primarul Iașului, și Cosette Chichirău, președintele USR Iași, s-au lansat într-un război al declarațiilor politice după ce bugetul Iașului a fost respins joi seară, după o ședință de 8 ore. Chirica a spus că va intra în grevă japoneză de luni și că va întrerupe orice relație cu USR-PLUS, pe care îi acuză de „dilentatism politic” și că au trântit bugetul.