Iohannis l-a decorat pe Mihai Lupu, politician din R.Moldova care nu recunoaște limba română

Data:

Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova, Marian Lupu, care și-a început cariera în Partidul comunist al lui Vladimir Voronin și a fost colaborator al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis, „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european.”

Mihai Lupu afirma în 2012 că în Republica Moldova nu se vorbește limba română, ci limba moldovenească, fapt „dovedit științific”. Președinția Româiei nu a avut o problemă cu această poziție, care nu a fost retrasă între timp, așa că politicianul de la Chișinău a primit, din partea statului român, decorația Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor.

Captură preluată de la jurnalistul Vitalie Călugăreanu

De ce l-a decorat Klaus Iohannis

În semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea actului de control, Președintele României a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor domnului Holm Janar, Auditorul General al Oficiului Național de Audit al Republicii Estonia, domnului Lupu Marian, Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova, și domnului Tavares José, președintele Curții de Conturi a Republicii Portugheze”, se arată în decretul de decorare semnat de Klaus Iohannis pe 9 septembrie.

Citește și: ANALIZĂ Comandantul șef al armatei ucrainene: Cât mai durează războiul și ce șanse reale are Ucraina

Marian Lupu: prietenul comuniștilor, al oligarhilor fugari și împotriva limbii române

La 24 mai 2001, actualul președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova a fost numit în funcția de vice-ministru al economiei. La data de 5 august 2003, a fost numit al președintelui Vladimir Voronin, în funcția de ministru al Economiei al Republicii Moldova.

La 6 martie 2005, a fost ales deputat în Parlament pe lista Partidului Comuniștilor, condus de același Vladimir Voronin, președintele care a impus românilor pentru a intra în Republica Moldova, deși nu era membru de partid.

A devenit apoi președinte al Parlamentului Republicii Moldova. A intrat până la urmă în PCRM, dar în 2009 a plecat din acest partid și a devenit președinte al Partidului Democrat din Moldova, controlat de oligarhul fugar Vlad Plahotniuc.

Marian Lupu se identifică ca moldovean și s-a pronunțat pentru păstrarea în Constituție a apelativului de „limbă moldovenească” ca limbă de stat a Republicii Moldova, potrivit Wikipedia.

Citește și: Umbrela NATO nu este despre arme, e despre competență. Minele din armata română

În 2010, în cadrul emisiunii „În profunzime” de pe postul Pro TV Chișinău, Marian Lupu a declarat: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească!”.[9]

Peste doi ani, în cadrul aceleași emisiuni el a declarat: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească. Acele teze sunt susținute de oamenii de știință, iar tot ce vine din științele sociale are puternice elemente subiective.

Se știe că istoria nu este fizică și este scrisă de învingători. Iar dacă tezele sunt subiective înseamnă ca sunt promovate în interese politice. Știința nu are nimic cu dreptul la autoindentificare etnică”, afirma în 2012 cel care în 2022 a fost decorat de statul român.

Mihai Lupu nu s-a dezis niciodată de declarațiile făcute în 2012.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.
1 COMENTARIU
  1. Vechea metoda ce scoate din context anumite spuse ce apoi sunt partial arate in titlul textului aparut din ziar vad ca inca mai functioneaza .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Prea mulți români nu știu ce trebuie să facă un primar. De aceea sunt ușor de păcălit

„Uite ce frumos aranjează Chirica grădinile, a renunțat la...

Încep lucrările la Filarmonica Iași, după o aşteptare de peste 15 ani

Încep lucrările la Filarmonica Iași, după o aşteptare de...

Comunitatea Declic a primit Premiul GDS pe anul 2023

Comunitatea Declic a primit Premiul GDS pe anul 2023....