Iranul la un an de la revolta femeilor. Sâmbătă, 16 septembrie, se împlinește un an de la uciderea, tinerei iranience Masha Amini într-un sediu al poliției iraniene a moravurilor.
Ea fusese interpelată de polițiști pentru că nu purta corect vălul impus de legislația religioasă. Episodul a declanșat o adevărată explozie socială în Republica Islamică.
Începută ca o revoltă a femeilor împotriva codurilor stricte impuse de guvernarea teocratică, vâlvătaia s-a extins și foarte curând protestele au cuprins întreaga societate, până acolo încât a pus în discuție legitimitatea regimului mullahilor.
Valul a cuprins milioane de studenți, universitari, sindicate ale muncitorilor, disidenți, grupuri etnice, religioase, sexuale și alte grupuri minoritare.
Toate acestea au înțeles faptul că statutul femeilor și al fetelor este indisolubil legat de democrația incluzivă pe careși-o doresc.
De la sfârșitul anului trecut, demonstrațiileau scăzut mult în intensitate, în condițiile unei represiuni feroce.
Citește și: Ce se întâmplă în Iran. Revolta femeilor împotriva liderilor religioși ai țării
7 execuții legate de revolte
Grupurile pentru drepturile omului susțin că peste 500 de persoane – inclusiv 71 de minori – au fost ucise, sute de persoane au fost rănite și mii de persoane au fost arestate.
Iranul a efectuat șapte execuții legate de tulburări, potrivit unei analize a Agenției Reuters.
Publicația de opoziție IranWire, citată de Courrier International, scrie că guvernul iranian interzice activitatea apărătorilor drepturilor omului, organizațiile sunt scoase în afara legii și asupra membrilor lor se lansează acuzații false.
Autoritățile distrug orice dovadă a încălcărilor, iar mașina de represiune și propagandă lucrează din plin: arestări, intimidări, amenințări, operațiuni de discreditare și chiar răpirea și uciderea unor apărători ai drepturilor omului și jurnaliști independenți.
Citește și: „În Iran, poliția de moravuri te poate nu doar viola, ci și omorî”
Iranul la un an de la revolta femeilor: ce s-a schimbat
Sprijinită de Gărzile Revoluționare, elita conducătoare pare să rămână adânc înrădăcinată la putere, în ciuda dificultăților inițiale de a reprima protestele, transmite Reuters.
Imediat după declanșarea protestelor, poliția moralității a dispărut în mare parte de pe străzi. Dar, pe măsură ce protestele s-au stins, aceasta au revenit și au fost instalate camere de supraveghere pentru a identifica și sancționa femeile cu o ținută considerate necorespunzătoare.
Autoritățile au reafirmat că vălul reprezintă „unul dintre principiile Republicii Islamice” și au ordonat atât sectorului privat, cât și celui public să refuze serviciile tuturor femeilor care l-au eliminat, închizând temporar mii de afaceri care nu s-au conformat.
Însă, având în vedere că mulți iranieni afirmă că numărul femeilor fără văl continuă să crească, parlamentul ia în considerare pedepse mai mari cu închisoarea pentru oricine încalcă codul vestimentar și sancțiuni mai aspre pentru celebritățile și întreprinderile care încalcă regulile.
Acum, regimul mullahilor se pregătește să reprime orice posibilă disidență legată de împlinirea unui an de la moartea lui Amini.
Citește și: Zdrobirea fetelor. Protestele din Iran, văzute din interior
Oficialii iranieni au pus tulburările pe seama dușmanilor străini
Activiștii pentru drepturile omului relatează despre o adevărată campanie de intimidare și de instaurare a fricii. În ultimele săptămâni a crescut numărul arestărilor, interogatoriilor și concedierilor în rândul celor care au avut legătură cu protestele.
Au fost vizați jurnaliști, avocați, activiști, studenți, cadre universitare, artiști, personalități publice precum și membri ai familiilor protestatarilor uciși, în special din rândul minorităților etnice.
Oficialii iranieni au pus tulburările pe seama dușmanilor străini, în special SUA și Israel, ceea ce a crescut riscul pentru oricine este vizat de arestare.
Dunpă cum notează Reuters, reprimarea riscă să adâncească o ruptură între conducerea clericală și iranienii obișnuiți, din ce în ce mai nemulțumiți de o economie lovită de sancțiuni și de proasta gestionare.Totuși, Teheranul tocmai a primit o gură de oxigen exact din partea dușmanului său declarat, Washingtonul.
Statele Unite au permis transferul către Iran a 6 miliarde de dolari, prin Coreea de Sud și Qatar, ca plată pentru un schimb de prizonieri.
Cinci cetățeni americani deținuți de Iran ar urma să fie lăsați să plece în schimbul transferului de fonduri și al eliberării a cinci iranieni deținuți în Statele Unite. Detaliile au fost făcute publice la 10 august. Este un efect al politicii ostaticilor, practicată de regimul theocratic.
Citește și: Furie și frică: protestele din Iran, văzute din interior
Li s-a interzis să danseze sau să cânte singure în public
După cum amintește revista Time, Republica Islamică Iran a fost construită pe cărămizi de misoginism. Unul dintre primele acte ale liderului revoluției, Ayatollahul Khomeini, atunci când a preluat puterea în 1979, a fost să anuleze drepturile femeilor.
Femeile iraniene nu numai că au fost obligate să poarte vălul, dar li s-a interzis să danseze sau să cânte singure în public, să meargă pe bicicletă, să asiste la meciuri în arenele sportive, să devină judecătoare.
Trebuie să stea în locurile din spatele autobuzelor și pot călători în străinătate doar cu permisiunea soțului. Mărturiile lor în instanță și moștenirea sunt considerate a valora jumătate din cele ale bărbaților.
Iraniencele sunt printre puținele femei din lume ale căror bunici aveau mai multe drepturi. Și tocmai aceasta trebuie să ne dea de gândit.
Și societatea noastră se află în fața asaltului misoginismului, homofobiei, xenofobiei și eurofobiei, adesea motivate religios.
Extrema dreaptă vrea să lase impresia că acționează în numele Bisericii Ortodoxe, deși aceasta a dezavuat oficial astfel de comportamente.
Morala poveștii terifiante a Iranului este că, în fața asaltului întunericului, drepturile câștigate nu sunt garantate și ele pot fi pierdute dacă societatea nu rămâne trează și nu-I apără pe cei mai vulnerabili membri ai ei.
Femeile iraniene pot depune mărturie pentru asta.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
