Istoria micului românesc – cine l-a inventat și câți mici consumă românii anual

Data:

spot_img

Cererea de mici pentru minivacanţa de 1 Mai din acest an s-a majorat cu circa 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia estimată de procesatori fiind de aproximativ 18 milioane de mititei, ceea ce înseamnă că jumătate dintre români vor consuma acest emblematic produs, susţine Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii, citată de Agerpres.

„Producţia totală de mici este estimată la aproximativ 1.500 tone pentru această minivacanţă de 1 Mai, ceea ce ar însemna 18 milioane de mici, luând în calcul faptul că în general un mic are cam 80 de grame înainte de a-l pune pe grătar. Dacă ne gândim că românul consumă în general doi mici, ar însemna că jumătate din populaţia actuală s-ar desfăta cu acest emblematic produs”, a declarat Dana Tănase.

Aceasta a precizat că micii preferaţi ai românilor sunt în continuare cei făcuţi dintr-un amestec de carne de porc şi vită.

Citește și Românii au cei mai puțini ani munciți față de celelalte state UE, la una din cele mai mari vârste de pensionare

Deşi nu există o statistică oficială privind consumul de mici în România, estimările ARC arată un consum anual de aproximativ 200-250 milioane mici, respectiv, în jur de 20.000 de tone. În ceea ce priveşte preţul micului autohton, reprezentantul procesatorilor afirmă că, în contextul inflaţiei ridicate înregistrate în ultimul an, efectele se văd şi asupra acestui produs.

Potrivit sursei citate, istoria micilor a început la sfârşit de secol XIX – început de secol XX, în restaurantul Iordache, supranumit „La o idee”, din strada Covaci nr. 3, aflat în centrul istoric al Capitalei, clădire care există şi în prezent. La acea vreme i-au trecut pragul scriitori, politicieni, diplomaţi, militari, ziarişti şi artişti ai Bucureştilor. Într-una din seri, când consumul „înfometaţilor” a făcut ravagii, iar rezerva de maţe pentru cârnaţi se terminase, patronului Iordache, în faţa acestei situaţii neprevăzute, i-a venit inspiraţia să frigă pe grătar „patricienii” (după cum au fost denumiţi cârnaţii mari de gazetarul Orăşanu) fără înveliş, dar într-o formă mai mică. Însă, la tocătură, Iordache a mai adăugat câteva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat şi puţin salpetru. Din acea seară, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de „mici”, de la același ziarist. (Viața Liberă)

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Viața Liberă
Viața Liberăhttps://www.viata-libera.ro/
Are 6 ediții săptămânal și din 1998 este auditat BRAT. Este distribuit în județul Galați prin rețeaua proprie și Poșta Română. www.viata-libera.ro este ediția online și are aproximativ 20.000 de vizitatori unici zilnic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Începe restaurarea Bisericii lui Cujbă, un monument ieșean uitat în ruine | Ziarul de Iași

Începe restaurarea Bisericii lui Cujbă, un monument ieșean uitat...

Primarul PNL din Drăgăneşti-Olt a trecut la PSD | Reporter24

Primarul PNL din Drăgăneşti-Olt, Marian Tudorică, a trecut la...