Judecătoarea Lucia Zaharia în cursa pentru CSM: „Un obiectiv important este acela de a integra justiţia autohtonă în familia europeană”

Data:

Lucia Zaharia este din 2013 judecătoare la Curtea de Apel București. Ea candidează pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și arată că instituția are un obiectiv important, „acela de a integra justiţia autohtonă în familia europeană”.

Judecătoarea Zaharia militează pentru reforma sistemului judiciar prin intermediul viitorului CSM. „Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie nu numai organizatorul sistemului judiciar, dar şi promotorul unei reforme reale a acestuia atât în beneficiul celor care lucrează în cadrul său, dar şi al acelora cărora li se adresează”, arată Zaharia în introducerea proiectului de candidatură.

Ea este de părere că noul CSM „are menirea de a pregăti sistemul judiciar pentru următorii 10 ani, iar un obiectiv important este acela de a integra justiţia autohtonă în familia europeană, prin respectarea valorilor statului de drept. În acest scop, este necesară colaborarea onestă cu celelalte Consilii Judiciare, dar şi cu organismele naţionale şi internaţionale cu rol în educarea şi promovarea valorilor europene şi a statului de drept. De asemenea, noul Consiliu va trebui să respecte hotărârile CJUE și CEDO, recomandările din rapoartele MCV, avizele Comisiei de la Veneția, rapoartele GRECO, avizele Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni”, se mai arată în document.

Powered By EmbedPress

Propunerile de îmbunătățire a activității Consiliului privesc o paleta largă de probleme cu care se confruntă instituția în acest moment. Ea vorbește despre normarea muncii judecătorilor, volumul optim de activitate având nevoie de reconfigurare. „Trebuie realizat un studiu obiectiv în acest domeniu, fiind de evitat soluțiile prezente, care micşorează gradul de complexitate atribuit unei cauze (pentru ca volumul de dosare să rămână constant sau chiar să crească). (…) De asemenea, se poate adopta şi soluţia aşa numitului judecător de rezervă, care să fie recrutat din rândul magistraţilor pensionari şi care ar fi în măsură să desfăşoare activitatea pe o perioadă determinată”, se arată în proiect.

Inspectori judiciari independenți

Cu referire la digitalizarea instanțelor, judecătoarea arată că „avantajele pe care le conferă evoluţia tehnologiei moderne trebuie să fie valorificate pentru a fi eficientizat actul de justiţie. Digitalizarea nu va înlocui omul, ci va înlătura sarcinile administrative care îngreunează activitatea şi îi împiedică pe magistraţi, avocaţi ori alţi participanţi să aloce mai mult timp documentării”.

În legătură cu statutul magistraților, ea propune consultarea efectivă a corpului magistraţilor (direct şi prin asociaţii profesionale) în procesul de elaborare a strategiilor publice în justiţie şi în materia propunerii sau a avizării unor acte normative de interes pentru sistemul judiciar.

Judecătoarea susține reorganizarea Inspecției Judiciare și crearea a două structuri de inspecție judiciară cu personalitate juridică distinctă, una pentru judecători și alta pentru procurori. „Fiecare inspector judiciar trebuie să fie independent în emiterea soluțiilor, cauzele trebuie repartizate aleatoriu, iar accederea pe posturile inspector judiciar (procuror sau judecător) trebuie să opereze pe bază de concurs susținut pe criterii obiective și meritocratice”, se mai arată în proiect.

Zaharia nu este de acord cu detaşările unor judecători în alte autorităţi, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii, pe perioade extrem de mari de timp, ele fiind „inadmisibile”.

Diurne limitate

Nu este de acord nici cu pensiile mai mari decât salariile magistraților în funcție. „În prezent, pensionarii magistraţi sunt mai bine plătiţi faţă de magistraţii aflați în activitate, lucru care ar trebui corectat. Totuși, menţinerea pensiei de serviciu este obligatorie şi trebuie făcute eforturi constante pentru conştientizarea publică, în raport de suprasolicitarea, răspunderea, complexitatea, dificultăţile şi riscurile în exercitarea profesiei”.

Judecătoarea mai arată că „se impun propuneri concrete de revizuire a sistemului de acordare a diurnelor, ce ar trebui plătite într-un cuantum fix, per diem, iar nu ca procent din indemnizaţie, deoarece au ca scop compensarea efortului pentru deplasarea la locul de muncă, necesităţile/neajunsurile zilnice nefiind legate de indemnizaţia de bază. Nu ar trebui achitate decât persoanelor care nu au locul de muncă principal în aceeaşi localitate, nici celor care au acest loc de muncă sau domiciliul la o distanţă mică de instituţia la care sunt detaşate”.

Despre promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau în funcțiile de conducere pentru diverse instanțe judecătorești Lucia Zaharia spune că trebuie să se fondeze pe ideea de meritocrație și de șanse egale pentru fiecare candidat, iar concursurile să fie organizate prin Institutului Național al Magistraturii.

Desființarea instanțelor mici

Judecătoarea este de acord cu desfiinţarea instanţelor şi a parchetelor cu un volum de activitate sub 1.500 de dosare pe an. „Într-o primă etapă, se impune desfiinţarea tuturor judecătoriilor cu personal situat sub limita de 5 judecători/procurori ori indiferent de numărul de judecători/procurori cu un volum mai mic de activitate (sub 1.500 dosare). Cauzele pot fi preluate de instanţele/parchetele din vecinătate, întrucât în condiţiile actuale de mobilitate (transport în comun relativ bine organizat) nu se mai pune problema imposibilităţii deplasării rapide la instanşe/parchete”, se mai arată în proiectul de candidatură.

Un capitol aparte este dedicat transparentizării CSM și Lucia Zaharia vien cu o serie de propuneri extrem de interesante:

– Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să prezinte raportul pe justiție în fața instanțelor și a parchetelor, magistrații putându-l adopta sau respinge în adunările lor generale. Un vot de respingere în adunările generale legat de raportul CSM într-o propoporție însemnată putând atrage un semnal de alarmă asupra conduitei membrilor instituţiei.

– Notele direcțiilor și serviciilor la care se face referire în ordinea de zi a ședințelor de Plen sau de secții trebuie publicate pe site-ul CSM. Opiniile separate trebuie motivate, pentru toate hotărârile individuale adoptate în CSM. În cazul deciziilor importante pentru sistemul judiciar (cum ar fi avize pentru acte normative ce privesc sistemul judiciar etc.) ar trebui menţionat care din membri au votat pozitiv, negativ, au anulat votul. În felul acesta s-ar responsabiliza mai mult votul membrilor.

– Modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti și crearea unei platforme în cadrul EMAP prin care instanțele să poată genera adunări generale în format online, în cadrul cărora să poată fi supuse la vot direct și personal (prin intermediul userului si parolei existente), a unor probleme specifice și chiar pentru alegerea membrilor colegiilor de conducere, cu asigurarea a secretului absolut în programul informatic a votului exprimat și centralizarea automată a rezultatelor.

– Reducerea mandatului la prima revizuire a Constituției, la 4 ani, pentru a exista o reașezare a reprezentativității la nivelul Consiliului.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul:

- Publicitate -spot_imgspot_img

Azi

Mai multe articole similare
Similare

Rușii cumpără cetățenia turcă pentru a scăpa de sancțiuni. Preț: 400.000 de dolari

Cu o investiție de 400.000 de dolari, cetățenii ruși...

De luni intră în vigoare „locurile albastre de parcare” din București. 200 de lei amendă

„Un comportament civilizat în parcările municipale vă fereşte de...