luni, 18 octombrie 2021
spot_img
AcasăLa ziActualitateJudecătorul care a spulberat SIIJ, cercetat disciplinar de un inspector fără atribuții...

Judecătorul care a spulberat SIIJ, cercetat disciplinar de un inspector fără atribuții legale

Inspecția Judiciară (IJ) a început cercetarea disciplinară față de judecătorul de la Pitești care a aplicat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Inspectorul desemnat cu verificările are mandat nul, din moment ce a fost numit chiar în perioada interimatului nelegal în care Lucian Netejoru a fost numit șeful IJ. CJUE a stabilit, recent, că existența Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie încalcă dreptul european și că numirea interimară, în baza unei ordonanțe de urgență, a procurorului Lucian Netejoru la șefia IJ este nelegală.


Potrivit surselor noastre, inspectoarea care-l anchetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti este Silvia Georgiana Ignat. Ea a fost numită de Netejoru în funcție pe 8 aprilie 2019, chiar în timpul interimatului pentru care CJUE a pronunțat aceeași hotărâre în care este criticată și SIIJ. În concluzie, mandatul ei este nul. Netejoru a ocupat funcția de inspector-șef interimar în perioada 01 septembrie 2018 – 15 mai 2019.

Supremația dreptului european

Surse din magistratură au declarat pentru presshub.ro că din moment ce prevederile dreptului Uniunii Europene îndepărtează de la aplicare dispozițiile contrare din dreptul național, adică OUG nr.77/2018 privind numirea interimară a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, aceasta nu se va mai aplica, din cauza contrarietății cu dreptul UE. Astfel, toate actele emise în perioada interimatului de Netejoru, adică regulamentele ori actele de numire în funcție a unor inspectori, inclusiv a Georgianei Ignat, sunt nule în baza principiului dominoului.

IJ îl acuză pe judecătorul Costin Andrei Stancu de exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență pe motiv că nu a analizat strict plângerea privind durata prea mare a cercetărilor într-un proces, ci și-a permis să spună că dosarul trebuie trimis parchetului competent, SIIJ fiind o structură de parchet contrară dreptului UE.

Pretextul lui Netejoru

Inițial, IJ a negat că l-ar cerceta disciplinar pe judecătorul Stancu pentru că a aplicat hotărârea CJUE. „Având în vedere interesul public manifestat față de una dintre lucrările aflate pe rolul Inspecției Judiciare, vă comunicăm faptul că sesizarea din oficiu cu privire la judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Pitești, nu vizează interpretarea Hotărârii CJUE din 18 mai 2021, ci modul de respectare a normelor de procedură aplicabile contestației privind durata procesului, ce a format obiectul dosarului nr. 722/46/2021”, anunța IJ pe 15 iunie.

Cu toate acestea, în dosarul disciplinar constituit ulterior, inspectoarea Silvia Georgiana Ignat arată că „Magistratul preia alte statuări ale Curții, cărora le atribuie semnificația clară a incompatibilității legislației naționale de înființare a SIIJ cu prevederile TUE și ale Deciziei 2006/928 și, în consecință, apreciază că trebuie înlăturate de la aplicare prevederile art. 88 cuprinse în legea 304.2004 privind organizarea judiciară” și „magistratul a justificat soluția pe hotărârea CJUE, apreciind că aceasta ar fi statuat fără dubiu că dispozițiile de înființare și funcționare a SIIJ contravin art. 2 și art 19 al doilea paragraf TUE și Deciziei 2006/928”.

Critici ignorate

Revenind la raportul MCV din 2021 și la controversa privind numirea ilegală a lui Lucian Netejoru în funcția de procuror șef a IJ, documentul arată că „anii 2018 și 2019 au fost marcați de controverse cu privire la abordarea CSM față de funcția de inspector-șef, întrucât CSM a prelungit efectiv durata mandatului inspectorului-șef în exercițiu, în pofida controverselor legate de o prelungire provizorie, sub forma interimatului, pe baza unei ordonanțe de urgență a guvernului. Curtea de Justiție a UE a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară privind compatibilitatea cu articolul 2 și cu articolul 19 alineatul (1) din TUE a competenței guvernului de a efectua în cadrul Inspecției Judiciare numiri interimare în funcții de conducere responsabile cu desfășurarea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor”.

Mai mult, „în hotărârea din 18 mai 2021, CJUE a statuat că o reglementare națională nu poate să dea naștere unor îndoieli cu privire la faptul că prerogativele unui organ judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități. Curtea a statuat că o reglementare națională este de natură să dea naștere unor astfel de îndoieli atunci când are ca efect, fie și cu titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național.

Astfel, hotărârea reconfirmă scopul recomandării din 2018. Autoritățile care supraveghează Inspecția Judiciară, în special CSM, vor trebui să țină seama în mod corespunzător de hotărâre, și în lumina preocupărilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspecției Judiciare”, se mai arată în raportul MCV.

O instituție fără răspundere

Nu în ultimul rând, Mecanismul de cooperare și verificare critică lipsa de performanță a IJ, vorbind chiar de „lipsă de răspundere”. Asta pentru că, mare parte a proceselor deschise de magistrații cercetați disciplinar instituției, au fost pierdute. „În ultimii ani, instituțiile judiciare, inclusiv CSM, au scos în evidență existența unor preocupări legate de lipsa de răspundere a Inspecției Judiciare, menționând proporția ridicată a dosarelor înaintate în instanță de Inspecție, respinse în cele din urmă în instanță, concentrarea tuturor proceselor decizionale în cadrul atribuțiilor inspectorului-șef și limitele competențelor de supraveghere ale CSM”, se mai arată în raportul MCV.
Documentul mai remarcă cercetările disciplinare și sancțiunile severe aplicate magistraților care critică eficiența și independența sistemului judiciar.

În acest sens amintim procedurile disciplinare cu propunerea de suspendare preventivă din funcție până la finalizarea cercetării disciplinare și decizia adoptată de CSM împotriva judecătorilor din asociațiile magistraților care s-au împotrivit schimbărilor din perioada 2017-2019 ce constituiau regrese și au înaintat Curții de Justiție a Uniunii Europene cereri de decizie preliminară (cercetarea disciplinară se referă la conversații de grup divulgate din cadrul unui grup privat creat pe o rețea de socializare).

Un alt exemplu este suspendarea timp de 6 luni a unui judecător pentru că a criticat public Inspecția Judiciară și modul de funcționare a SIIJ. Judecătorul Costin Andrei Stancu a considerat că înființarea SIIJ nu respectă exigenţele CJUE pentru ca Secţia să fie conformă dreptului european.
(Virgil Burlă)

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE