Justiția și presa, servitoarele puterii? Un verdict de la Bruxelles

Data:

spot_img

România oscilează încă între dreptul statului de a-și face de cap și statul de drept, capabil să-i tragă la răspundere și pe cei aflați la putere.

Justiția a rămas îngenuncheată în fața politicului, magistrații care vor să fie independenți sunt aruncați pe marginea prăpastiei, puterea își exercită în exces prerogativele, Curtea Constituțională a fost pusă în slujba corupților, iar presa autohtonă face servicii, inclusiv Guvernului.

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în țările Uniunii scoate la iveală problemele grave ale României și sugerează că democrația autohtonă e gata să se transforme într-o autocrație de catifea de felul celei pe care a inaugurat-o Viktor Orban în Ungaria cu un deceniu în urmă.

În Raportul dedicat Bucureștiului, cuvântul risc apare de 16 ori. Există riscul ca marea corupție să-și continue marșul triumfal, există riscul ca judecătorii și procurorii care nu răspund ordinelor de sus să fie excluși, iar Documentul citează cazurile judecătorilor Camelia Bogdan și Cristian Dănileț.

Există riscul ca Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) să rămână un instrument politic, pentru că majoritatea parlamentară a modificat Legea ei de funcționare, doar de ochii Bruxelles-ului, refuzând să redea procurorilor anti-corupție prerogativele de cercetare a magistraților bănuiți că au încălcat legea.

Această Secție Specială a devenit celebră în spațiul juridic al UE atunci când a anchetat-o pe Codruța Kovesi, pentru a-i zădărnici drumul spre Parchetul European.

Citește și: Și Petre Daea are legături cu masoneria. Mesajul de felicitare care l-a dat de gol

Reflexele politice de amestec în Justiție, exercitate atât de grosier în regimurile Năstase și Dragnea, au rămas active, așa că premierul Nicolae Ciucă intră și el în acest tablou, fără prea multe remușcări.

În loc să renunțe la lucrarea lui de doctorat, pe care a scris-o pe genunchi, copiind de la alții, și în loc să-și ceară iertare pentru furtul intelectual, generalul prim-ministru s-a folosit de magistrați prieteni pentru a scăpa de acuzații.

În România, Justiția a rămas servitoarea politicienilor. Preferă să stea în camera din spate și să preia comenzile care-i vin de sus. Nu doar înclinația tradițională spre compromis menține această poziție, ci și legislația. Apoi, de mare ajutor în acest proces de degradare au fost Curtea Constituțională și Consiliul Superior al Magistraturii.

Când generalul Ciucă încearcă să se salveze de plagiat pe căi juridice, fugind de verdictul academic, primul ministru dă un mesaj important: furtul poate scăpa nepedepsit. Ecourile sunt la fel de dăunătoare în mediul universitar și în cel economic, accentuând senzația că statul acoperă mizeriile, în loc să le curețe.

De altfel Eurobarometrul referitor la corupție, care tocmai a fost dat publicității, arată că peste 70% dintre români consideră corupția un fenomen larg răspândit, iar 46% spun că aceasta îi afectează în viața de zi cu zi. 

O altă cercetare sociologică citată de Raportul Comisiei Europene privind statul de drept vorbește despre circa 90% dintre companiile care fac afaceri în România și care consideră că fenomenul corupției este foarte răspândit (față de 60% media UE), în vreme ce 70% dintre reprezentanții mediului de afaceri susțin că în interacțiunea lor din România corupția este o problemă.

O Justiție absentă sau pervertită gripează funcționarea întregului stat, fiindcă de la economie la sănătate și de la educație la armată, totul poate fi dat peste cap, dacă încălcările legii sunt trecute cu vederea.

Un stat în care justiția servește politicul este un stat cu oameni vulnerabili, care, la o adică, pot fi cumpărați, șantajați, obligați să facă inclusiv lucruri împotriva interesului național.

Justiția și presa se află în risc de nefuncționare. Ambele par să ascundă adevărul, fiecare cu propriile instrumente. Raportul Comisiei Europene așază România din acest punct de vedere alături de Ungaria și Polonia, state ale căror fonduri europene sunt pe muchie de cuțit.

Presa cu bani de la bugetul statului (mai ales TVR și Radio România Actualități) are probleme la fel de mari ca cea privată. Libertatea de exprimare este grav afectată, alegerile pot fi viciate de felul în care funcționează mai ales mass-media audio-vizuale.

Sunt tot mai multe cazuri de jurnaliști hărțuiți, amenințați și chiar loviți.  România redevine o țară neprietenoasă pentru ziariști, fiindcă tăcerea e mai importantă, decât adevărul.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.
2 COMENTARII
  1. Un text compilatie ce ne arata mai mult pareri personale decit ceea ce Comisia de la Bruxelles a afirmat . Cuvintul folosit „ riscul” nu are valoare decit de atentionare si nicidecum valoare juridica de eliminare .In rest se repeta in text aceleasi fakeuri , o multitudine de sporovaieli nedovedite ca adevar .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Planul Simion, unde dai și unde crapă | Revista 22

Cele două nulități care candidează acum din partea principalelor...

Turul II: Care pe care în Basarabia. Cum stau lucrurile peste Prut cu două zile înainte de alegeri

Autor: Radu Popescu În ultimele luni, Republica Moldova a devenit...

Alegeri „istorice”?

Majoritatea oamenilor nu pot decât cu greu și pentru...

Complotul contrarevoluţionar  | Puterea a Cincea

„Complotul contrarevoluţionar” a fost fabricaţia propagandistică menită să justifice...