marți, 24 mai 2022
AcasăLa ziActualitateVIDEO Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice: "Ne aflăm...

VIDEO Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice: „Ne aflăm într-o zonă complexă, de instabilitate accentuată”

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 12 ianuarie 2022, un discurs cu prilejul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.

Șeful statului și-a început discursul spunând că finalul anului trecut, clasa politică din România a dovedit maturitate democratică.

„Printr-un proces care nu a fost deloc ușor, dar care este firesc în orice democrație, a fost constituită o coaliție solidă în Parlamentul României.

Ca rezultat, a fost instalat un Guvern care trebuie să asigure stabilitatea țării și să conducă societatea românească spre o nouă etapă de modernizare. Acest Guvern trebuie să îndeplinească așteptările cetățenilor, care doresc soluții concrete pentru a gestiona efectele produse de pandemie, de criza energetică, pentru implementarea deplină a Planului Național de Redresare și Reziliență, care reprezintă un obiectiv de prioritate „zero”, precum și pentru asigurarea bunăstării și securității țării noastre și cetățenilor săi, în sens larg.

În acest context, ceea ce urmăresc, ca Președinte al României, este și asigurarea unei politici externe și de securitate care să continue să fie predictibilă, coerentă, de consens național, axată pe îndeplinirea responsabilă a angajamentelor asumate de țara noastră la nivel internațional, a spus președintele.

„Trebuie să eficientizăm cooperarea cu partenerii cu care împărtășim valori „

Klaus Iohannis a subliniat că România va continua să se dezvolte ca stat membru al Uniunii Europe și al NATO activ, de încredere, implicat și respectat.

„Astfel, abordarea României este axată pe continuitate, în baza celor trei piloni esențiali ai politicii sale externe: consolidarea rolului și influenței țării noastre în Uniunea Europeană și, respectiv, în NATO și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Acești piloni sunt susținuți de promovarea valorilor democratice, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, precum și de acțiune concretă pentru asigurarea stabilității și securității în regiune și la nivel global, în baza dreptului internațional și a multilateralismului eficient.

În actualul context internațional complicat, trebuie să oferim răspunsuri viabile și sofisticate provocărilor și transformărilor curente.

Trebuie să avem, totodată, capacitatea de a fructifica oportunitățile apărute și de a ne adapta la realități, astfel încât România să fie mai rezilientă în plan intern și în plan extern.

În acest sens, trebuie să eficientizăm cooperarea cu partenerii cu care împărtășim valori, viziuni și obiective similare la nivel internațional și să diminuăm sau chiar să eliminăm dependența de actorii care au abordări contrare și vor să ne afecteze capacitatea de a ne atinge obiectivele.

Ne aflăm într-o zonă complexă, de instabilitate accentuată, iar obiectivul nostru este să acționăm pe plan extern, prin pregătirea de răspunsuri și inițiative de politică externă adecvate, pentru găsirea celor mai bune soluții pentru stabilitatea și securitatea în regiune și dincolo de aceasta. Contez, în acest scop, pe sprijinul și cooperarea dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor,

2022 are o rezonanță specială – la 1 ianuarie s-au împlinit 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. În această perioadă, România s-a schimbat fundamental – o confirmare categorică a puterii transformatoare a proiectului european. Respectarea și promovarea valorilor europene – democrație, stat de drept, drepturi fundamentale, economia de piață – definesc astăzi România.

Suntem angajați în continuare, ferm, în eforturile de întărire a Uniunii. Această abordare rămâne baza progresului și prosperității României şi beneficiază de sprijinul clar al majorității cetățenilor noștri, reieșit şi din dezbaterile în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei.

Provocările actuale au reconfirmat nevoia de acțiune europeană coordonată şi solidară.

Anul 2022 trebuie să devină, prin urmare, la nivel european și global, un reper în efortul comun de combatere a pandemiei şi depășire a consecințelor acesteia. Uniunea trebuie să fie mai bine pregătită pentru provocările viitoare. Avem în fața noastră o oportunitate de schimbare și de consolidare a instrumentelor și politicilor Uniunii Europene. România este angajată să participe activ la acest efort comun.

Salutăm, în acest context, nivelul de ambiție al Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene pentru o acțiune europeană care să aducă Uniunii noastre relansare, forță și sentimentul de apartenență. Susținem aceste eforturi comune.

Pentru România, în perioada următoare sunt de interes prioritar, la nivel european, o serie de dosare importante.

În primul rând, coordonarea pentru ieșirea din această pandemie și consolidarea Uniunii Sănătății pentru a răspunde unor provocări viitoare. Această criză ne-a arătat că este nevoie de eforturi susținute pentru a consolida capacitatea de reacție și de a avea instrumentele necesare.

La fel de importantă este și redresarea economică. Trebuie să ne concentrăm pe aplicarea integrală a Cadrului financiar multianual 2021-2027 și a instrumentului Next Generation EU, prin PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență.

Cei doi piloni interdependenți ai redresării economice, respectiv tranziția ecologică și transformarea digitală, împreună cu o piață unică puternică, pot să stimuleze noi forme de creștere, să promoveze coeziunea și convergența și, astfel, să contribuie la consolidarea rezilienței Uniunii Europene. Pentru România, cei doi piloni asigură structura dezvoltării și conectarea cu realitățile și cerințele cetățenilor noștri. România va urmări astfel implementarea echitabilă și justă a Pactului Ecologic European, care să țină cont de specificitățile țării noastre, și va promova o agendă digitală activă, bazată pe investiții în infrastructură, competențe digitale și securitate cibernetică.

De asemenea, vom urmări identificarea de soluții eficiente pentru criza energetică actuală.

În același timp, un spațiu Schengen pe deplin integrat este esențial pentru consolidarea pieței interne”, a mai spus președintele.

„Discuțiile pe care le-am avut cu Președintele Biden au întărit angajamentele reciproce pentru revitalizarea și consolidarea legăturii transatlantice”

Potrivit șefului statului, România contribuie deja și rămâne angajată să contribuie în continuare la un spațiu Schengen sigur și eficient. Este deosebit de importantă, din acest punct de vedere, finalizarea aderării României la acest spațiu.

„Finalizarea monitorizării României prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe baza progreselor în sfera independenței și a eficienței sistemului judiciar românesc este o altă prioritate majoră. Autoritățile române sunt pe deplin angajate în acest sens.

De asemenea, vom continua demersurile care țin de România pentru operaționalizarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice.

În plan bilateral, la nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relațiilor și a parteneriatelor strategice sau cu conținut strategic.

Mă refer la state ca Germania, Franța, Italia, Polonia, Spania, Turcia sau Ungaria, alături de recalibrarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit în context post-Brexit.

Anul 2021 și evoluțiile de securitate care pot afecta spațiul euroatlantic au reconfirmat importanța crucială a relației transatlantice, pe care România, ca partener strategic al Statelor Unite ale Americii, o susține puternic.

Discuțiile pe care le-am avut cu Președintele Biden în cadrul Summitului B9 pe care l-am găzduit în luna mai și în marja Summitului NATO de la Bruxelles din iunie anul trecut au întărit angajamentele reciproce pentru revitalizarea și consolidarea legăturii transatlantice.

Cea mai recentă rundă a Dialogului Strategic România-SUA, din noiembrie 2021, a reconfirmat pragmatic această dinamică.

Menționez cu satisfacție și o altă reușită a relației bilaterale, în care m-am implicat personal: consolidarea cooperării în domeniul nuclear civil privind Reactoarele Modulare Mici, prin lansarea programului în acest domeniu în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu emisarul SUA pentru energie la Summitul de la Glasgow. Acest demers întărește și diversifică parteneriatul bilateral în domeniul securității energetice și al tehnologiilor de vârf.

Dorim ca anul 2022, în care aniversăm 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA, să aducă noi reușite și proiecte aplicate în domenii precum securitatea, energia, cu accent pe impactul asupra combaterii schimbărilor climatice, sau tehnologia avansată.

Încurajăm implicarea Statelor Unite în proiectele majore de interconectare regională, cu impact strategic, precum Rail2Sea și Via Carpathia.

Totodată, dorim să progresăm în ceea ce privește obiectivul comun de aderare a României la programul Visa Waiver.

Tot în cadrul demersului de întărire a parteneriatului transatlantic, vom urmări în continuare consolidarea relației strategice cu Canada.

Doamnelor și domnilor,

Problematica de securitate va fi prioritară în această perioadă. Astfel, în fața provocărilor recente de securitate este evident că avem nevoie de o acțiune mai puternică pe palierul descurajare și apărare, acțiune care trebuie articulată în spiritul unității și cooperării transatlantice și al angajamentelor din cadrul NATO.

Rămâne un obiectiv important și creșterea prezenței militare americane în România.

România se implică activ în procesele cu miză strategică la nivelul NATO și UE în ceea ce privește evoluțiile din Vecinătatea Estică și regiunea Mării Negre. Suntem, în mod firesc, preocupați de situația de securitate din vecinătatea noastră, generată de desfășurarea masivă a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei, și de implicațiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică.

Chiar astăzi are loc o interacțiune importantă, în formatul Consiliului NATO-Rusia, complementară dialogului strategic americano-rus de la începutul săptămânii, cu privire la care am fost informați în timp real.

Din perspectiva noastră, abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susținut-o constant, trebuie să constea atât în măsuri ferme și credibile de descurajare, cât și în deschiderea, pe această bază, pentru dialog.

Acest dialog trebuie să aibă ca reper permanent principiile, valorile și angajamentele care reprezintă fundamentul Alianței.

Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile.

Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre.

Într-un cadru mai larg, Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie, va reprezenta punctul culminant pentru adoptarea unor decizii-cheie pentru viitorul Alianței, iar România este deja implicată activ și constructiv.

Principala decizie va privi noul Concept Strategic al NATO, prin care Alianța va continua adaptarea la noile provocări și își va consolida profilul.  

La nivelul Uniunii Europene, în discuțiile asupra Busolei Strategice, vom urmări menținerea nivelului ridicat de angajament în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune.

Aprofundarea cooperării NATO-UE și complementaritatea celor două organizații, cu evitarea oricărei duplicări, rămân esențiale în acest exercițiu.

Conceptul de autonomie strategică a Uniunii trebuie să aibă în vedere acești parametri și să fie mai bine conectat de cel al rezilienței strategice a Uniunii și a statelor membre.

În acest cadru, menționez și obiectivul operaționalizării depline a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență.

Tot în planul securității, dar și al cooperării regionale, vom continua colaborarea în cadrul trilateralei România-Polonia-Turcia, care în acest an împlinește 10 ani de la lansare, și în formatul București 9. Valoarea adăugată a B9 a fost reconfirmată în contextul actualelor provocări de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv în ceea ce privește coordonarea cu Statele Unite.

Vom continua să acționăm consecvent și pentru valorificarea deplină a potențialului politic, economic și strategic al Inițiativei celor Trei Mări.

În propria noastră vecinătate, fie că vorbim de extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest sau de Parteneriatul Estic, cele două reuniuni la nivel înalt la care am participat anul trecut au avut în comun ideea reafirmării angajamentului european în relația cu partenerii noștri cei mai apropiați.

Acest angajament trebuie să rămână condiționat de atașamentul lor față de valorile comune europene și față de reforma profundă în conformitate cu aceste valori.

 Vedem în jurul nostru – în Balcanii de Vest, în Republica Moldova, Georgia, Ucraina – la nivelul cetățenilor, aceleași aspirații care au susținut, cu decenii în urmă, efortul României de aderare la Uniunea Europeană. România susține puternic aceste aspirații. Ne menținem, totodată, sprijinul ferm pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord.

Este în interesul nostru european să extindem zona de prosperitate, democrație și stabilitate către acele state care respectă și își asumă valorile europene comune.

În acest cadru, ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova și având ca fundament comunitatea de limbă, istorie și cultură.

Am rămas alături de cetățenii Republicii Moldova și în 2021, prin acțiuni concrete în sprijinul depășirii crizelor care au afectat această țară. Vom continua să o facem și în 2022. Contactele dese și substanțiale cu doamna Președinte Sandu de anul trecut vor fi continuate curând, cu prilejul ședinței comune a celor două guverne de luna viitoare.

Pentru România, rămâne un subiect de interes strategic soluționarea conflictelor prelungite din regiune, în mod pașnic și durabil, conform dreptului internațional.

Acest obiectiv, pe care România a reușit să-l aducă anul trecut pe agenda Uniunii Europene, trebuie să rămână în atenția prioritară a statelor și organizațiilor multilaterale.

Doamnelor și domnilor,

Constatăm că numărul, complexitatea și interdependența conflictelor cresc – din vecinătatea României până în Mediterana și dincolo de ea, pe continentul african. De aceea, România rămâne angajată alături de partenerii săi principali pe întregul continent african, prin participarea la misiuni ONU și UE, în țări precum Mali, Sudanul de Sud, Republica Democratică Congo, Niger sau Somalia.

Vom participa, de asemenea, cu ofițeri de stat major la misiunea UE din Mozambic, recent lansată. Am luat decizia de a participa și la misiunea Takuba și sprijinim activ Coaliția Internațională pentru Sahel.

În ceea ce privește regiunea Indo-Pacifică, ne vom concentra în acest an și pe dezvoltarea relațiilor cu țări cu care împărtășim aceeași viziune din această zonă.

Astfel, vom continua demersurile politice pentru obiectivul, aflat în stadiu avansat, de a ridica nivelul relației bilaterale cu Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, dar și pentru a dezvolta Parteneriatul Strategic cu Republica Coreea, Parteneriatul extins cu India și relațiile cu Australia și Noua Zeelandă.

Va fi continuată politica dezvoltării relațiilor cu statele arabe, inclusiv cu cele din Golf și Magreb, cu accent pe dimensiunea economică.

Va fi dezvoltată pe mai departe relația cu caracter strategic cu statul Israel, cu accent pe dimensiunea de cooperare economică, securitară și sectorială.

Un alt obiectiv important pe care vom continua să îl urmărim activ prin demersuri intense este deschiderea negocierilor de aderare a României la OCDE.

Contez pe sprijinul dumneavoastră pentru atingerea acestui obiectiv.

În același timp, cooperarea și multilateralismul reînnoit rămân repere în eforturile noastre de combatere a amenințărilor hibride, de frânare a încălzirii globale, recuperare economică verde, digitalizare incluzivă și securitate cibernetică. În ceea ce privește securitatea climatică, de exemplu, vom continua extinderea și consolidarea rețelei României de ambasade verzi, de diplomație climatică, create în 2021.

Doamnelor și domnilor,

În contextul actual, care implică multiple și variate provocări la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, reiterez atașamentul profund al țării noastre față de principiile și normele dreptului internațional.

România va continua să acționeze ferm pentru combaterea şi prevenirea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranței, discursului instigator la ură, precum și a terorismului.

De asemenea, România a fost și va continua să fie un puternic promotor și susținător al principiilor democratice, pe care le promovează în regiune și la nivel global, accentuând necesitatea de a fi respectate drepturile omului și de a fi realizat un dialog intern incluziv.

 De aceea, nu ne pot fi indiferente situații îngrijorătoare, precum cele din Belarus sau ultimele evoluții din Kazahstan. Nu vom abdica de la această abordare.

În egală măsură, vom continua activ demersurile pentru asigurarea la standard european a drepturilor persoanelor aparținând minorităților românești din vecinătate.

Doamnelor și domnilor ambasadori, vă asigur, în încheiere, de cooperarea deschisă și onestă a României.

Vă doresc mult succes în implementarea mandatului dumneavoastră și vă urez multă sănătate și un An Nou 2022 mai pașnic, mai bun și mai prosper.

Aceleași urări aș dori să le adresez și diplomaților români” , a spus președintele României, Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.

Știre în curs de actualizare

Citește și: Peste 500 dintre cele 8.600 de noi cazuri COVID-19 sunt ale unor pacienți reinfectați (presshub.ro)

Roxana Stancu
Roxana Stancu (REPER MEDIA Argeş) are 20 de ani de experiență în jurnalism. A debutat în anul 2000, în TV, iar de atunci a profesat atât în presa audiovizuală, cât și în cea scrisă (locală și națională).
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE