Se discută foarte mult despre măsurile anti-Covid-19, cât sunt de justificate, inclusiv prin raportare la cifrele locale ale pandemiei. Percepțiile sunt inevitabil subiective. Într-o extremă sunt cei care consideră că virusul nici nu există ori că e mult mai puțin agresiv decât se spune și, pe cale de consecință, n-ar trebui impuse atâtea limitări ale vieții publice – sau niciuna. În cealaltă – cei dispuși să accepte orice restricție. Prin cele de mai jos nu ne-am propus să impunem un punct de vedere. Concluziile vă aparțin, dar pentru a fi corecte au nevoie de informații corecte.
Care au fost măsurile anti-Covid-19 care s-au aplicat în diferite țări și regiuni? Cum a întâmpinat populația aceste măsuri? Care este starea generală de spirit după 8 luni de pandemie?
Am pus aceste întrebări unor români din diaspora, însoțind răspunsurile lor cu cifrele pandemiei din statul respectiv. Sunt valorile din data de 9 noiembrie, relevante prin comparația dintre țări.
Irene Brumax, medic ATI, Italia:
Întâi de toate îți spun ca situația este foarte critică, dramatică… sunt scene de război în spitale… pacienți pe brancarde, terapiile intensive sunt pline, oxigenul nu este suficient… și suntem numai la începutului valului doi… ne vor aștepta încă șase luni în această situație. Măsurile de prevenție care s-au aplicat aici au inclus împărțirea Italiei in regiuni de culori diferite, cu restricții diferite, pe baza indexului Rt (rata de transmisie). Apoi, închiderea multor activități comerciale, restricții în privirea ieșirii din casă după anumite ore, închiderea restaurantelor, muzeelor, a sălilor de gimnastică… Un lockdown un pic mai soft, dar oricum închidere…
Starea de spirit este cumplită. Unii au înțeles că trebuie făcute sacrificii, nu ies din casă, pun măștile, sunt disciplinați. Alții ies în stradă și protestează. Deschidem aproape săptămânal noi locuri de terapie intensivă, luni dimineață am deschis 8 locuri noi, la ora 8 dimineața a început garda, la ora 17 aveam deja șase locuri ocupate…
(Italia: 960.373 de cazuri, 41.750 decese, 345.289 vindecați, 573.334 cazuri active, dintre care 2.849 în stare gravă, 15.892 cazuri și 691 decese la 1 milion, 17.522.438 teste efectuate, adică 289.695 la 1 milion, populație 60.429.582)
Doru Braia, jurnalist,Germania:
Tocmai a fost dată o alarmă în Köln şi i s-a cerut populației să rămână în case.
În Germania, măsurile, mai severe sau nu, au fost şi sunt exact aceleaşi din România, aplicate însă ceva mai prompt, în funcție de stadiul pandemiei (carantinări, închideri de şcoli, restricții de călătorie în străinătate etc.). În general, populația respectă disciplinat restricțiile, în afara câtorva mii de negaționişti (majoritatea tineri – protestatarii obişnuiți la orice) care se întrunesc periodic, mereu aceiaşi, în diferite oraşe.
Starea de spirit este de o oarecare consternare, atenuată cumva de încrederea în autorități şi de speranța găsirii cât mai repede a unui vaccin şi tratament de către ultra-specialiştii germani. În acelaşi timp, Statul, pentru că (mai) are încă de unde, atenuează cât de cât neajunsurile oamenilor prin multe miliarde alocate.
Doina Alexandru, jurnalistă, Germania:
În comparație cu România, consider că măsurile din Germania au respectat demnitatea omului, nu au fost ordonanțe militare, nici declarații pe propria răspundere sau amenzi, persoanele în vârstă nu au fost discriminate impunându-li-se ore de circulație. Poliția germană a acționat low profile, a fost mai discretă chiar decât în timpuri normale. În prezent ne putem deplasa în oraș oriunde: la cumpărături, doctori, magazine, prieteni. Este permisă întâlnirea în privat a unui număr de maximum 10 persoane din 2 adrese diferite. În afară de purtarea măștii, respectată de toată lumea, celelalte restricții privesc distanțarea de 1,5 m în spațiile publice. Se țin slujbe la biserică – de asemenea cu distanțare, chiar și în cazul celor care asistă în curtea bisericii. Adunările publice nu trebuie să depășească 50 de persoane. Teatrele și Opera și-au suspendat spectacolele sau permit un public de cel mult 50 de persoane. Nu sunt interdicții de circulație. Restaurantele s-au închis până la 14 decembrie, dar pot livra acasă. Medicul meu de familie îmi spune că situația consultațiilor a devenit complicată, din cauza distanțării impuse în sala de așteptare și nu numai. Nemții sunt disciplinați și respectă măsurile, dar asta nu înseamnă că nu sunt demonstrații de protest în marile orașe. La prima vedere, atmosfera pare normală. De la medici auzim însă că sunt multe persoane cu atacuri de panică și depresii.
(Germania: 688.972 de cazuri, 11.657 decese, 429.600 vindecați, 247.715 cazuri active, dintre care 2.904 în stare gravă, 8.214 cazuri și 139 decese la 1 milion, 23.393.311 teste efectuate, adică 278.888 la 1 milion, populație 83.880.616)
Sorin Cruceru, profesor universitar de Matematică, Statele Unite ale Americii:
În State nu s-au aplicat măsuri foarte severe. Am avut lockdown ca peste tot. Școlile și universitățile funcționează, în general, online. În New York măsurile au fost mai dure. Spectacolele și muzeele închise. Se lucrează mult de acasă. Baruri închise, ca peste tot. Aici oamenii sunt disciplinați, cu excepția stângii liberale progresiste. Pot veni cu detalii…
Starea de spirit e ok, It is what it is, așteptăm vaccinul și încercăm să nu ne stresăm mai mult decât trebuie. Am respectat toate măsurile, eu predau numai online, nu mergem la restaurante deloc, ieșim numai la alimentară și la plimbare. Suntem cuminți. Eu sunt high risk, așa că n-am încotro.
Irina Ionescu, expert financiar, Statele Unite ale Americii:
În martie, au pus economia în lockdown. 47% din populație, inclusiv eu și familia mea, a început să lucreze de la distanță. În timp ce președintele avea puterea de a închide economia, el nu o poate redeschide, guvernatorul fiecărui stat trebuie să o facă.
California este condusă de politicieni de extrema stângă și au făcut din asta un joc politic. A fost un moment în care au închis plajele. Acum tocmai au redeschis sălile de sport. O serie de guvernatori au devenit mici dictatori. Cel mai sever este impactul asupra întreprinderilor mici. Secretul american al creșterii economice și al inovației sunt întreprinderile mici, care angajează 50% din populație. Întreprinderile mici au fost foarte afectate. O parte au dat faliment. Mi-a fost greu să văd închizându-se magazine în care mergeam în fiecare săptămână. Și acest lucru nu este doar din cauza pandemiei, ci și a guvernatorilor foarte obtuzi.
Ne-am adaptat. În primele trei luni mi-am comandat acasă toate produsele alimentare. Și acum primesc comenzi de la restaurante. Am ora de Pilates pe Zoom. Munca mea a decurs fără probleme, dar nu-mi pot întâlni clienții, îi văd pe WebEx. Când ieșim la plimbări sau alergări avem măști. Măștile sunt obligatorii în toate locurile publice, iar oamenii respectă regulile. Dar încă nu întâlnesc prieteni, nu merg la restaurante, teatrele sunt închise. Practic nu există viață socială. Copiii au cursuri pe Zoom și acest lucru nu este bun pentru dezvoltarea lor emoțională. Dacă ei nu se întorc la școli, părinții nu se pot întoarce la muncă. O reacție în lanț foarte nesănătoasă. Și partea tristă este că multe decizii ale guvernatorilor sunt motivate politic.
Oamenii nu sunt bine din punct de vedere emoțional, se enervează din orice. Conduc furioși. Dar îi înțeleg, unii și-au pierdut slujbele, unii trebuie să lucreze de acasă, și este copleșitor. Este un moment dificil pentru toată lumea. Impact negativ uriaș asupra copiilor mici, care nu înțeleg de ce nu pot fi cu prietenii lor la școală. Cred că soluția pentru pandemie va veni de la medicamente, nu de la politicieni. Le spun tuturor să-și amintească că acest lucru este temporar, va trece. Sunt optimistă.
(Statele Unite ale Americii: 10.425.372 de cazuri, 244.470 decese, 6.554.460 vindecați, 3.626.442cazuri active, dintre care18.955 grave, 31.430 cazuri și 737 morți la 1 milion, 159.291.418 teste, aică 480.226la un milion, populație 331.700.997)
Daniela Ionescu, medic, Suedia:
Măsurile luate de guvernul suedez sunt îndreptate către câteva direcții considerate importante:
– limitarea extinderii epidemiei în țară
– asigurarea resurselor necesare instituțiilor de îngrijire medicală
– limitarea influenței negative asupra activităților importante pentru societate
– reducerea consecințelor negative asupra cetățenilor și a firmelor
– atenuarea neliniștii în rândul cetățenilor
Toate măsurile sunt recomandări, nu interdicții. Nu se aplică amenzi sau alte pedepse în caz de nerespectare a lor. Suedezii sunt disciplinați în general și au mare încredere în autorități. De exemplu, chiar dacă nu au fost obligați la lockdown, mulți dintre ei s-au autoizolat, în special bătrânii (nu se mai duc în locurile aglomerate, își comandă mâncare și alte lucruri necesare prin internet și ies mult singuri în natură).
Recomandările includ:
– evitarea spațiilor închise – magazine, malluri, muzee, biblioteci, bazine de înot, centre de fitness.
– evitarea participării la întruniri, concerte, spectacole, antrenamente de sport, meciuri sau competiții. Aceasta nu include totuși antrenamentele sportive ale copiilor și tinerilor născuți în 2005 sau mai târziu.
– pe cât posibil, evitarea contactului fizic cu alte persoane decât cele cu care locuiești. Asta presupune, printre altele, evitarea organizării și participării la petreceri sau alte activități sociale asemănătoare. Este exceptat contactul fizic necesar, ca, de exemplu, în cazul vizitelor și a investigațiilor medicale.
– celor responsabili cu organizarea și funcționarea magazinelor, mallurilor, asociațiilor sportive, locurilor de muncă, etc. li se recomandă să acționeze pentru punerea în practică a acestor măsuri generale. Asta poate să presupună, de exemplu, reducerea numărului de clienți pe unitatea de timp, adaptarea orarului sau oferirea alternativei de comandă digitală.
– șefii și patronii sunt responsabili pentru ca angajații să respecte recomandările generale. Aici poate fi vorba despre măsuri ca: îndemnarea personalului să lucreze de acasă, îmbunătățirea condițiilor de a lucra de acasă, amânarea sau anularea călătoriilor în scop de serviciu, a conferințelor și a altor întruniri fizice.
– interzicerea vizitelor aparținătorilor în spitale și așezămintele medicale pentru bolnavii cronici (vizitele sunt permise numai în secțiile de hospice – îngrijire paliativă – cu anumite restricții)
– masca nu e recomandă decât atunci când distanțarea fizică nu este posibilă. (Obs: Purtarea măștii nu exclude recomandarea de distanțare socială!)
– evitarea pe cât posibil a folosirii mijloacelor de transport în comun.
– restaurantele și terasele sunt deschise, dar cu un număr redus de clienți, care să păstreze cel puțin un metru distanță unul de celălalt dacă fac parte din grupuri diferite.
– evitarea călătoriilor care nu sunt neapărat necesare.
Populația consideră că aceste măsuri sunt raționale și suficiente. Dar asta trebuie privit prin prisma mentalității suedeze, conform căreia individul trebuie să fie responsabil, disciplinat, conștient de efortul pe care trebuie să-l facă și pregătit să facă acest efort. Deși nu au fost interdicții absolute (în afara celei de a vizita anumite categorii de bolnavi), lumea respectă recomandările ca și cum ar fi interdicții.
Autoritățile sunt foarte preocupate de liniștirea populației. Nu minimalizează riscurile bolii, dar încearcă prin orice mijloc să evite starea de panică. Desigur că există o îngrijorare generală, dar lumea nu emite sentințe fataliste și nici nu e copleșită de pesimism. Viața merge înainte, cu alte cuvinte.
(Suedia: 146.461 de cazuri, 6.022 decese, nu se raportează numărul vindecaților și al cazurilor active, 92 în stare gravă, 14.470 cazuri și 595 morți la 1 milion, 2.431.770 teste, adică 240.248 la 1 milion, populație 10.121.913)
Dan Roman, IT-ist, Australia:
Australia e atipică, pentru ca a fost relativ ușor să închidă granițele. Chiar și între state. Într-un singur stat au avut probleme mari și la ei încă sunt restricții severe: stat în casă și limita de deplasare de 25 km.
Cele mai comune măsuri au fost împotriva adunărilor. Limită de persoane în vizită, s-au închis sălile de sport, restaurantele etc. Majoritatea lucrăm de acasă, în rest totul a intrat relativ în normal. Nu prea se poartă măști, eu am purtat de maximum 10 ori.
(Australia: 27.674 de cazuri, 907 decese, 25.454 vindecați, 1.313 cazuri active, dintre care 1 (!) în stare gravă, 1.081 cazuri și 35 morți la 1 milion, 9.153.826 teste, adică 357.493 la 1 milion, populație 25.606.442)
Ana Matei, medic, Spania:
Răspund pe puncte. Cu mențiunea că sunt medic și impresia mea poate să nu coincidă cu impresia generală.
1. Spania a avut una dintre cele mai dure carantine din lume. Faptul că nu au permis ieșitul afară deloc timp de 6 săptămâni a fost oribil. Mai ales pentru copii. De fapt, mai ales pentru familiile care au copii. Cu cât mai mici, cu atât mai înnebunitor.
2. Populația, și aici vorbim de primul val și de strict regiunea Madrid, a fost foarte obedientă. Erau multe cazuri, spitalele erau colapsate, s-au făcut spitale de campanie și s-au medicalizat hoteluri, așa că impresia generală era de o situație gravă (care a și fost, de-a dreptul oribilă) și oamenilor le era frică.
3. Primul val s-a controlat cu succes, cu multe sacrificii din partea populației. Guvernul a declarat în iunie că am învins virusul, olé! Toată lumea a crezut că au fost câteva luni dure și că nu se vor mai putea repetă. Ceea ce ne duce la momentul actual. La 8 luni de pandemie, oamenii sunt obosiți. Nu li se mai poate cere același lucru, pentru că tot timpul li s-a transmis ideea că sunt niște măsuri dure, dar temporare. Un sprint, și nu o cursă de anduranță. Momentan avem restricționat la 6 numărul de persoane care se pot întâlni o dată, consemn de la 12 noaptea și comerțul și restaurantele închid la ora 23. Sunt semnale că dacă se înăspresc măsurile, populația se va revolta. Pentru că oamenii s-au săturat.
Emanuel Ciocu, persoană fizică autorizată, Spania:
Eu trăiesc în Tenerife, Comunitatea Autonomă a Insulelor Canare din Regatul Spaniei.
Guvernul spaniol a decretat în 14 martie estadio de alarma (starea de urgenţă), cu confinamiento (carantină la domiciliu), practic totală, s-au anulat autonomiile regionale şi guvernul central a centralizat coordonarea crizei sanitare şi economice. S-au închis toate activităţile neesenţiale, de la şcoli la baruri, la construcţii şi industrie. În afară de personalul medical şi cel din partea aliementară, toţi au fost izolaţi în casă. Aveam voie să mergem doar până la cel mai apropiat magazin, o singură persoană în maşină, iar poliţia făcea controale în baza bonului de casă. Amenzile pentru nerespectare mergeau de la 100 până la 300 000 de euro (pentru firme). Eu, personal, am fost oprit de 4 ori de poliţie în primele 3 săptămâni.
Atmosfera era foarte ciudată. Nelinişte şi emoţie. Brusc, toată lumea era casă cu familia într-un concediu inedit, necunoscut până atunci. Motonia zilelor era ruptă doar de aplauzele de la ora 7 (ora 6 în Canare), adresate personalului medical, iar copii au umplut geamurile cu mesaje şi desene optimiste de genul „Totul va fi bine. A fost multă emoţie şi mult entuziasm şi extraordinar de multă solidaritate. Nu ştiu cum a fost în restul Spaniei, dar aici, din cauza condiţiilor speciale, insulare, oamenii au dovedit o unitate şi o disciplină extraordinară.
Acum suntem din nou într-o stare de alarmă, mai blândă, fără izolare naţională, până în mai anul viitor. Oamenii şi-au reluat viaţa cu precauţii şi resemnare faţă de ce s-ar mai putea întâmpla. Râd, ies în oraş, dar sunt atenţi la fiecare pas.
Aici oamenii obișnuiau să se atingă foarte mult, bărbaţii se îmbrățișau, femeile se sărutau pe amândoi obrajii, lucru care nu se mai întâmplă acum, se zâmbeşte din ochi, se ciocnesc pumnii închişi sau se lovesc coatele. Pe de altă parte, îngrijorarea e economică, într-o insulă care depinde mult de turism, care a devenit aproape imposibil într-o Europă preocupată cu izolarea propriilor cetăţeni. O să urmeze cel puţin un an greu din punct de vedere economic şi social.
(Spania: 1.426.602 de cazuri, 39.435 decese, nu se raportează numărul vindecaților și al cazurilor active, 3.007 în stare gravă, 30.508 cazuri și 308 morți la 1 milion, 19.394.289 teste, adică 414.751 la 1 milion, populație 46.761.333)
Melánia Briciu Atanasiu, scriitoare, Austria:
1. Începând cu data de 17 noiembrie, Austria trece la gradul al doilea de lockdown. Asta înseamnă interdicţia de a circula şi pe timpul zilei, deci practic 24 de ore, aceiaşi măsură luată şi în primăvară. În cazul unui control, iar acestea sunt foarte dese, excepţiile trebuiesc documentate la modul cel mai serios. În cazul meu, de pildă, pe 21 noiembrie când am programare pentru control post-operativ la un spital din Viena aflat în alt sector decât cel în care locuiesc, va trebui să mă asigur ca am cu mine actele de externare.
2. Populaţia din Austria este extrem de disciplinată. Există un soi de stoicism, de acceptare a situației ca pe ceva necesar pentru revenirea la normalitate. Aici nu mi-a fost dat să asist la isterii negaționiste, conspiraționiste. Iar mediatizarea deșănțată a unor asemenea manifestări este de neconceput. Pe rețelele de socializare, prietenii mei din Austria încearcă să găsească o faţă pozitivă a restricțiilor prin postări încurajatoare de genul: „Am timp să gătesc mai mult”; „acum voi putea să citesc”; „în sfârşit mă pot dedica hobby-ului” etc.
3. Nu trăiesc o senzaţie de „sfârşitul lumii”! Se vorbeşte despre greutățile care vor lovi nu doar economia naţională, dar şi bugetul fiecărei familii, dar există o stare de spirit optimistă în Austria: „Vom trece şi peste asta şi ne vom redresa”.
(Austria: 158.746 de cazuri, 1.454 decese, 94.627 vindecați, 62.665 cazuri active, dintre care 474 în stare gravă, 17.590 cazuri și 161 morți la 1 milion, 2.452.692 teste, adică 271.770 la 1 milion, populație 9.024.890)
Codruța Mărgărit, medic stomatolog, Franța:
1. Suntem în izolare toată luna noiembrie, iar cea mai dură măsură este couvre-feu (izolarea de noapte 21-06) care va fi până în februarie în regiunea noastră, Auvergne.
2. Populația… la fel că peste tot! În general lumea respectă măsurile, dar sunt și neaveniți. Ca o părere personală: cu cât sunt mai proști, cu atât e mai complicat. A fost zonă roșie Marsilia, apoi Parisul, acum zona asta unde suntem noi, cele mai pline de indisciplinați.
3. Starea de spirit? Ușor angoasată, sunt într-un grup de medici care lucrăm toți (în cabinetele noastre, nu în linia întâi), nu avem greutăți financiare, dar restricțiile ne afectează viețile în afara cabinetului. Plimbări, mici excursii… Dar o să treacă și asta!
Sandu Sherer, medic, Israel:
Masca de protecție trebuie purtată obligatoriu în toate locurile publice. Distanțare socială – minimum 2 metri. Mănușile nu sunt obligatorii. Din ce în ce mai mulți oameni lucrează de acasă.
Populația este rugată să nu iasă din casă fără un motiv special (cumpărături, tratamente medicale, sport individual în aer liber, muncă legată de situația de urgență). Din martie, grădinițele și școlile au fost închise majoritatea timpului și majoritatea activității educaționale este practicată online. Restaurantele sunt închise. Activitatea lor decurge doar prin livrări la domiciliu și take away. Din martie, magazinele sunt mai tot timpul închise, în afară de supermarketuri și farmacii. Acum a fost permisă deschiderea magazinelor de stradă, cu condiția că în interior să fie prezenți cel mult 4 clienți și nu mai mult de 10 persoane în total, împreună cu vânzătorii. Majoritatea activității de comerț este acum practicată on line. Și activitatea ministerelor, primăriilor și a altor autorități a fost transferată online. La fel și a băncilor și a societăților de asigurări. Este stict interzisă primirea frontală a publicului. Mallurile sunt închise. Garajele și benzinăriile sunt deschise. În sinagogi, biserici și moschei pot fi cel mult 10 persoane în interior. Afară se pot ruga cel mult 20 de persoane. Desigur că în orice loc public (în interior și exterior) trebuie păstrată distanțarea socială de cel puțîn 2 metri și purtată masca de protecție. Hotelurile sunt încă închise. Activitatea aeriană a scăzut cu vreo 90%. La fel și turismul. Oricine intră în țară, este obligat să treacă un test anti covid și să între în izolare obligatorie de 12 zile. Nunțile sunt permise doar dacă participă 10 persoane în interior sau 20 pe terase exterioare. Petrecerile sunt interzise. Teatrele și cinematografele sunt închise din martie. Toată viață culturală există acum doar on line.
Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
