vineri, 30 iulie 2021
AcasăBani EuropeniMăsura 3. Pentru prima dată în istoria fondurilor europene în România, permisă...

Măsura 3. Pentru prima dată în istoria fondurilor europene în România, permisă achiziția de imobile

Măsura 3 – granturi de investiții de 50.000-200.000 de euro, din cadrul schemei de ajutoare de stat de redresare a IMM-urilor din criza COVID-19 a ajuns, dintr-o formă de ajutor pentru firmele aflate în dificultate – așa cum se și numește, de altfel, programul guvernamental – la o formă de a facilita firmelor care au oarecare posibilități să-și achiziționeze imobile. Chiar și apartamente, așa cum spune chiar ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Claudiu Năsui. Ceea ce nu s-a spus, însă, până acum, este faptul că este pentru prima dată în istoria programelor pe fonduri europene în România când, din bani europeni, au putut fi cumpărate imobile. Iar programul, reamintim, nu este ceea ce au fost până acum programele din bani europeni. Este unul excepțional, în vremuri excepționale. Cum de s-a întâmplat asta și cum de chiar acum s-a permis achiziția de imobile care, după cei trei ani de monitorizare, vor fi la dispoziția firmelor și a administratorilor acestora să le închirieze sau chiar și să le vândă? 

“Gândiți-vă că cumpărați un spațiu comercial la jumătate de preț”

Emanuel Botezatu, consultat pe fonduri europene la RCG Consulting Cluj-Napoca, confirmă faptul că este pentru prima dată când se pot cumpăra imobile din bani europeni și spune că majoritatea clienților firmei chiar de asta au fost atrași pe acest program. “Este pentru prima dată cand s-au putut cumpăra spații comerciale pe fonduri europene. Cei care au mers de la 50 la sută în sus, majoritatea au mers pe achiziție de imobil. Gândiți-vă că cumpărați un spațiu comercial la jumătate de preț. Mai ales că perioada de monitorizare e de trei ani. După cei trei ani, firma poate chiar să îl și vândă. Asta este explicația pentrtu care s-a luptat atât de mult pe acest program. Până acum, pe fonduri europene se puteau face doar construcții, nu se puteau face achiziții de imobile. Au fost doar câteva expcepții pe câteva nișe, în cercetare de exemplu. Și în cazul clienților noștri, mulți au fost atrași de program din acest motiv”, explică Emanuel Botezatu.

O măsură de ajutor în perioadă Covid ajunge să finanțeze cumpărări de apartamente

Prin prisma acestor informații se poate foarte ușor trage concluzia că această măsură de ajutor pentru firmele afectate de pandemia Covid, din cadrul unui program de relansare a economiei românești, nu și-a atins scopul. O spune și ministrul Economiei, Claudiu Năsui. 

“Măsura 3 de ajutor de stat nu își atinge scopul pentru care a fost creată. Din cei 27.736 de aplicanți, avem 8.275 care au aplicat pentru imobile. Dacă ne raportăm doar la proiectele finanțate, cu bugetul actual sunt doar 3.580 de firme finanțate. Dintre acestea, 1.807 finanțează imobile. Practic mai mult din jumătate din proiectele eligibile sunt pe imobile. Nu acesta era scopul măsurii. Ea era menită să fie o măsură de ajutor în perioadă CoVid, și ajunge să finanțeze cumpărări de apartamente.

Am încercat să rezolvăm cât mai multe probleme legate de aceste scheme de ajutor de stat. De la blocaje în evaluare, la găsit finanțare pentru ele. Pentru toate cele 3 măsuri, a trebuit să reparăm mașina din mers. Am reușit să găsim și finanțare, grație ministrului Cristian Ghinea. Am reușit să creștem ritmul de procesare pe M2 de 7 ori. M1 avem toată intenția să-l refacem, de data asta cu cei care au fost omiși prima dată.

De când am venit în minister, am zis că voi asigura continuitatea măsurilor deja începute în ideea că nimeni nu trebuie să sufere din cauza schimbării guvernului. Cu cifrele acestea însă ne dăm seama că măsura nu își atinge scopul. Am discutat cu premierul soluții. Vă voi ține la curent”, a explicat ministrul Claudiu Năsui pe pagina sa de Facebook.

Postarea pe Facebook a ministrului Năsui, cu sute de comentarii și distribuiri.

“O licitație în orb”

De aceeași părere este și consultantul pe fonduri europene. “Nu, eu cred că nu și-a atins scopul. E normal ca oamenii să profite de orice oportunitate, perfect legală și perfect legitimă. E interesantă viziunea finanțatorului, care a venit cu acest program definit ca fiind un mijloc de sprijin pentru firmele afectate de pandemia Covid și, în practică, a propus ca principalul criteriu de departajare, după punctaj, să fie procentul de cofinanțare. Ținând cont că am avut o grilă în care era destul de ușor să se realizeze punctajul maxim – cred că undeva la 80-90 la sută au avut punctajul maxim – competiția s-a dus, în realitate, pe acest criteriu de departajare. Și aici a fost o licitație în orb, între beneficiari. Fiecare a încercat să își asume un grad de cofinanțare cât mai mare fără să știe, de fapt, cât vor pune ceilalți. Au existat discuții, a apărut și în presă, că s-ar fi știut procentele cu care s-au înscris proiectele înainte de finalizarea înscrierilor, dar aș vrea să cred că nu e adevărat. În concluzie, acest program este foarte util pentru firmele care vor beneficia de el. E normal să profite de oportunități atunci când ele se ivesc, dar cei care vor obține bani de aici nu vor fi cei care au fost afectați de pandemia Covid. Pentru că aceia, cel mai probabil, nu vor avea aceste posibilități de cofinanțare” explică Emanuel Botezatu. 

De ce s-a introdus posibilitatea achiziției de imobile chiar la acest program? 

Cum de chiar acum, când această masură trebuia să ajute firmele aflate în dificultate din cauza declinului economic cauzat de pandemia Covid, a fost pentru prima dată când s-au putut achiziționa imobile pe bani europeni? “Este o întrebare legitimă, pe care mi-am pus-o și eu, înainte să fiu ministru. Eu, în schimb, ce am spus, este că vom duce la bun sfârșit aceste măsuri, dar voi fi foarte deschis asupra lucrurilor pe care le găsesc. Le duc la bun sfârșit ca o îndatorire guvernamentală, dar voi fi foarte transparent. Adică peste jumătate dintre proiecte sunt pe imobiliare. 52 la sută, cred. De aceea am și făcut anunțul acela pe Facebook”, a declarat ministrul Economiei Antreprenoriatului și Turismului, Claudiu Năsui, pentru PressHub.

Sursă: Claudiu Năsui/ Facebook

Și criteriile de eligibilitate sunt discutabile, crede consultantul pe fonduri europene. Primul criteriu de departajare era punctajul, însă, majoritatea firmelor au putut ajunge la punctaj maxim. Astfel că, următorul criteriu de departajare a fost procentul de cofinanțare. În plus, normele de aplicare a proiectelor s-au schimbat de mai multe ori, iar procedura finală a apărut doar cu câteva zile înainte de deschiderea sesiunii de înscriere, 3 decembrie. “Aici putem doar să speculăm. Nu avea la dispoziție filosofia care a stat în spatele acestor opțiuni pe care le-a avut finanțatorul atunci când a elaborat programul de finanțare. Oricum, a fost puțină degringoladă administrativă în ceea ce privește acest program. Cu proceduri care s-au schimbat de două-trei ori în două-trei luni. Practic a apărut varianta finală a procedurilor doar cu câteva zile înainte de deschiderea liniei de finanțare. Și, încercând să aflăm informații pe niște spețe pe care le aveam și care nu erau foarte bine definite în ghidul solicitantului și sunând și solicitând informații la cei de la AIPPIMM (Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM), și cei de acolo păreau la fel de zăpăciți ca și noi. Evitau să ne dea răspunsuri. Aici cred că problema a fost graba cu care au trebuit să elaboreze programul, care a fost gândit de la zero. Plusul pe care aș putea să îl dau acestui program este chiar rapiditatea cu care au elaborat”, crede Emanuel Botezatu.

“Așa a fost voința”

Normele pentru Măsura 3 nu au fost elaborate pe mandatul ministrului Claudiu Năsui, ci în vechiul Guvern Orban, când ministru al Economiei a fost Virgil Popescu, azi ministru al Energiei.  Despre ce răspuns a primit Claudiu Năsui când a întrebat de ce s-a introdus achiziția de immobile chiar pe această măsură, acesta spune că i s-a explicat că “Așa a fost voința”. “Oamenii fac ce li s-a spus de sus. Voi vedea, pentru că mie mi se pare că aici mai sunt și alte probleme, dar partea asta asta a fost, după părerea mea, o greșeală. Și am spus-o și înainte – nu o să-mi schimb opiniile acum, că sunt ministru”, a mai Claudiu Năsui pentru Press Hub.

“E suspect. Atât pot să spun”

Multe firme s-au retras și nu au mai depus proiecte pe Măsura 3 chiar din cauza procentului de cofinanțare foarte mare. “Pentru cei care mergeau strict pe achiziție de echipamente nu era, din punctul meu de vedere, fezabil să meargă cu un grad de cofinanțare atât de mare. Pur și simplu pentru că vor avea, în următoarea perioadă, variante cu grad de cofinanțare mai mic”, explică consultantul pe fonduri europene Emanuel Botezatu. 

Teoretic, administratorii firmelor nu aveau cum să știe ce procent de cofinanțare sunt în proiectele depuse. Practic, însă, cele mai multe dintre firme au depus proiectele în ultimele două zile de înscriere. Și tot practic cele mai multe proiecte sunt cu grad de cofinanțare mai mare decât cerea maximul în grila de punctaj. 

De ce majoritatea proiectelor au fost depuse în ultimul moment, ministrul Economiei spune că sunt mai multe motive. Dar sunt și suspiciuni. “Fiind o măsură care se acordă pe punctaj și nu pe criteriul primul venit, primul servit, și că diferențierea se va face pe acea cofinanțare, poate fi o explicație pentru care firmele au depus proiectele în ultimele zile de înscriere. Problema e că au venit foarte multe cu procent de cofinanțare la limita eligibilității. Și aici eu am suspiciuni și le-am făcut și publice. E, totuși, bizar ca atâtea proiecte să vină în ultimele 48 de ore cu o cofinanțare fix la limită, cu un procent de trei la sută de limita de eligibilitate, e suspect. Atât pot să spun. Eu am aflat pe 27 ianuarie că există acces la acele date și în acel moment le-am blocat și am dat și un comunicat de presă. Mai mult, investighez și eu ce s-a întâmplat”, spune ministrul Claudiu Năsui.

Soluții

Deschiderea liniei de finanțare a avut loc în 3 decembrie, deci cu aproximativ trei săptămâni înainte de instalarea noului guvern. Singura soluție, pentru Ministerul Economiei, în 23 decembrie, când a preluat Claudiu Năsui conducerea ministerului, ar fi fost oprirea înscrierilor și schimbarea procedurii. “Se putea, dar noi am spus de la început că vom duce la bun sfârșit ce am început. Asta a fost una dintre regulile noastre de bază, că trebuie să existe o continuitate. Nimeni nu trebuie să sufere pentru că s-a schimbat guvernul. Acum, faptul că majoritatea proiectelor au venit în ultimele 48 de ore, nu anticipam amploarea. Noi în fiecare săptămână am pus stadiul aplicațiilor și se vede cum a fost un număr foarte mic de aplicații, până în ultima secundă, când a explodat”, explică ministrul.

Ce se va întâmpla în continuare cu Măsura 3 nu se știe încă. “În acest moment aștept o decizie a coaliției. Eu am propus un curs de acțiune și aștept un răspuns. Dar, în orice caz, voi fi foarte transparent cu orice se întâmplă”, afirmă Claudiu Năsui. Există și posibilitatea reluării măsurii, cu alte norme și o nouă sesiune de înscrieri? “Nicio variantă nu poate fi exclusă”, a răspuns ministrul Economiei.

Consultantul în fonduri europene crede că sunt două posibile variante de rezolvare a situației. “Avându-se în vedere multiplele suspiciuni cu privire la corectitudinea procedurii, din punctul meu de vedere ar fi doar două opțiuni posibile la momentul actual: fie finațarea tuturor celor cu 100 de puncte, poziție exprimată și de Consiliul Național al IMM-urilor, fie reluarea procedurii pe cu totul alte criterii”, afirmă Emanuel Botezatu.

Sursă: Florin Cîțu/Facebook

La semnalele trase de ministrul Economiei, premierul Florin Cîțu a spus că vrea ca banii să ajungă la firmele care au “cea mai mare nevoie”. ”După o discuție cu ministrul Economiei, despre Măsura 3 (granturi pentru IMM-uri), am decis că este imperios să se facă o investigație de către Corpul de Control al Prim-Ministrului.  Vreau să mă asigur că acești bani ajung la firmele care au cea mai mare nevoie, în funcție de criteriile obiective prestabilite.  În mandatul meu, banul public este folosit eficient și transparent. #RomaniiTrebuieSaStie”, a scris premierul Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook.

Postarea pe Facebook a primului-ministru Florin Cîțu a stârnit, și aceasta reacții.

Claudiu Năsui a declarat, săptămâna trecută, că își dorește reluarea măsurii, excluzând achiziția de imobiliare din procedura de implementare. “Eu nu am de gând să finanțez apartamente din proiecte europene. Nu este greu să se prevadă în proiect că investiția imobiliară este spațiu comercial, deși este un apartament”, a declarat ministrul Economiei.

Câteva statistici

Pe Măsura 3 – granturi de investiții de 50.000-200.000 de euro, din cadrul schemei de ajutoare de stat de redresare a IMM-urilor din criza COVID-19, au depus proiecte 27.736 de firme. 20.954 de proiecte au avut punctajul maxim, de 100 de puncte, însă doar 3586 ar primi finanțarea, potrivit listelor preliminare. Procentul de cofinanțare prevăzut în grila de punctaj a fost între 30 și 45 la sută pentru Regiunea București – Ilfov și între 15 și 35 la sută pentru restul regiunilor. Bugetul total pentru această măsură a fost de 550 de milioane de euro. 

În Regiunea București – Ilfov procentul cel mai mare de cofinanțare a fost de 88,83 la sută, iar ultima firmă care a intrat la finanțare, potrivit listelor preliminare, a avut un procent de cofinanțare de 56,51 la sută. În această regiune au intrat la finanțare, potrivit listelor preliminare, 531 de proiecte, dintr-un total de 3131 de proiecte depuse.

În Regiunea Centru, cel mai mare procent de cofinanțare a fost de 84,90 la sută, iar ultima firmă care ar primi bani potrivit listelor preliminare ar veni cu un procent de cofinanțare de 52,63 la sută. În Regiunea Centru ar primi bani 417 firme, dintr-un total de 3898 care au depus proiecte.

În Regiunea NE Iași, cel mai mare procent de cofinanțare a fost de 72,39 la sută, iar ultimul proiect deasupra liniei are o cofinanțare de 50,12 la sută. În această regiune ar primi finanțare 534 de firme, dintr-un total de 3638 de proiecte depuse.

În Regiunea NV Cluj, cel mai mare procent de cofinanțare a fost de 90,48 la sută, iar proiectul cu cel mai mic procent de cofinanțare care ar primi bani ar aduce 61 la sută. În Regiunea NV Cluj ar fi eligibile 437 de proiecte, dintr-un total de 5197 de proiecte depuse.

În Regiunea SE Constanța, proiectul cu cel mai mare procent de cofinanțare a avut 81 la sută, iar ultimul proiect admis ar avea o cofinanțare de 50,52 la sută. În Regiunea SE Constanța ar fi 441 de proiecte câștigătoare, dintr-un total de 3151 de proiecte depuse.

În Regiunea SM Ploiești, cel mai mare procent de cofinanțare a fost de 83,66 la sută, iar ultimul proiect admis la finanțare ar avea 51,44 la sută aportul firmei. În această regiune ar fi eligibile 484 de proiecte, din 3684 de proiecte depuse.

În Regiunea SV Craiova, cel mai mare procent de cofinanțare a fost de 85,32 la sută, iar cel mai mic procent de cofinanțare pentru un proiect eligibil a fost de 50,85 la sută. 365 de proiecte ar fi eligibile, dintr-un total de 2522 de proiecte depuse.

În Regiunea V Timiș, cel mai mare procent de cofinanțare a fost de 84,45 la sută, iar ultimul proiect care ar prinde finanțare a avut un procent de cofinanțare de 51,24 la sută. În Regiunea V Timiș ar intra la finanțare 377 de proiecte, dintr-un total de 2523 de proiecte depuse.

Toate acestea, în condițiile în care, până acum, firmele câștigau proiecte pe bani europeni cu procente de cofinanțare de 15-20 la sută. Dar, e adevărat, nu puteau să cumpere imobile de care să dispună după bunul plac după trei ani.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Hannelore Petrovai
Jurnalist la portalul Stirile Transilvaniei, Hannelore are o experiență de peste 15 ani în presă și este câștigător al burselor Marshall Memorial Fellowship (SUA - 2009) și The Rosalynn Carter Fellowship for Mental Health Journalism (Atlanta, SUA – 2010 - 2011). A coordonat redacții de ziar și televiziune locală. A colaborat la diverse proiecte jurnalistice internaționale pe tema discriminării și ca speaker la conferințe internaționale pe tema sănătății mintale ca subiect de presă. A câștigat mai multe premii naționale și internaționale în calitate de regizor de documentar și documentar – anchetă. În 2011 a fost inclusă în Who is Who – Enciclopedia Personalităților din România.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE