joi, 5 august 2021
AcasăNewsletterMici biruințe ale presei asupra politicii

Mici biruințe ale presei asupra politicii

O practică nefastă a partidelor, inclusiv a celor mai noi, este alcătuirea listelor de candidați la diverse alegeri cu ignorarea votului cetățenilor. Îndată ce scrutinul local s-a încheiat în 27 septembrie, partidele au început să își facă socotelile pentru alegerile parlamentare.

Anul acesta, mai complicat decât anii precedenți, cu două rânduri de alegeri și cu pandemia de COVID-19 în plus, scrutinul parlamentar este doar la două luni distanță de alegerile locale, așadar mediul politic a intrat în viteză.

Practica nefericită semnalată la început este aceasta: de pe listele deja validate, consilieri locali și județeni sar pe listele pentru parlament. Nici n-a trecut ecoul campaniei când promiteau realizări mărețe pentru orașele și comunele unde au candidat, dându-se drept patrioți locali, că au și uitat că electoratul le-a dat votul. Și mai revoltător este că aspiranți la un fotoliu de parlamentar sunt și câțiva primari aleși deja, care ar lăsa baltă comunitatea care i-a investit cu încredere, pentru un fotoliu de parlamentar.

Întrebarea, deja rostită de jurnaliști în conferințe de presă și interviuri, este dacă partidele au atât de puțini oameni încât trebuie să mute aleșii locali pe listele alegerilor generale. Sau, retoric, ar fi vorba mai degrabă de găști, cu contribuțiile aferente, care se regăsesc „în toate cele ce sunt”, cum zicea un vetust vers patriotic? Oricare ar fi răspunsul, este jignitor pentru oamenii care au ieșit la vot, fiindcă votul lor pare să nu impună pic de respect.

Nu ne întrebăm de ce țopăie consilierii locali sau județeni pe listele pentru parlament, și încă după bătălii crâncene, fiindcă știm deja: pentru binele propriu, nicidecum pentru binele comunității. Parlamentul înseamnă pentru majoritatea politicienilor putere, relații, privilegii, posibilități de îmbogățire. Vor fi fiind și excepții, dar abia se văd prin mâlul gros.

Zilele acestea președintele interimar al PNL Timiș, Alin Nica, cel care îl înlocuiește pe perdantul Nicolae Robu la conducerea filialei, a anunțat într-o conferință de presă lista de candidați la parlament. Cum era de așteptat, patru dintre aceștia veneau de pe listele de aleși locali și județeni. Întrebat de jurnaliști de ce i-a pus pe listă, președintele filialei, proaspăt ales președinte al Consiliului Județean Timiș, a răspuns că, în numele democrației, toată lumea are voie să intre în competiție. Desigur, era vorba despre democrația de partid, nu despre democrația unde „demos” este poporul cu drepturi politice depline.

Tot din respect pentru interesele de partid, în fruntea listei de la Senat stă, picior peste picior, Alina Gorghiu, parașutată de la București ca și în legislatura trecută, deși presa își amintește cu greu vreo ispravă parlamentară făcută de senatoare pentru vestul țării. Cel mai tare s-a coalizat presa locală în cazul primarului ales la Deta, Petru Roman, care se cocoțase pe loc eligibil la Camera Deputaților, urmând să zică adio orașului care l-a votat din nou, pentru a patra oară.

Mai mult, „catindatul” de la Deta are o condamnare definitivă de incompatibilitate de la ANI și o condamnare pentru un accident, ce-i drept, cu o reabilitare în curs, deci o imunitate parlamentară i-ar fi utilă. Cei care au decis lista, nu doar că au ignorat aceste aspecte, dar au considerat că nu e nicio problemă să se repete alegerile de primar la Deta, că doar nu e pe banii lor, ci e pe banii cetățenilor.

Generarea de costuri suplimentare inadecvate din bani publici, niciodată sancționată, nu intră în socotelile de partid. Jurnaliștii prezenți la conferința de presă amintită nu s-au lăsat și au fost, ca niciodată, solidari în a denunța acest fel de a face politică, insistând că prezența lui Petru Roman pe listă este o greșeală. Tot ca niciodată, lista definitivă pentru alegerile parlamentare trimisă de PNL Timiș la centru l-a exclus pe primarul de la Deta. O mică victorie a presei asupra practicilor greșite ale politicienilor.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE