sâmbătă, 27 noiembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniMilioane de euro, fonduri europene, îngropate de Primăria Craiova în modernizarea Parcului...

Milioane de euro, fonduri europene, îngropate de Primăria Craiova în modernizarea Parcului „Nicolae Romanescu”

Cheltuielile de reamenajare a Parcului „Nicolae Romanescu” din Craiova, cel mai mare parc natural din Estul Europei, au produs o gaură de milioane de euro în bugetul primăriei, generată de depunerea cu întârziere a proiectului dedicat pe vechiul POR. Pentru a-și recupera din bani europeni fondurile cheltuite din bugetul local, municipalitatea a depus alt proiect, pe noul POR. După ce lucrările s-au executat, proiectele s-au limpezit și banii s-au cheltuit, au rămas întrebări esențiale care cer câte un răspuns: avea nevoie Parcul Nicolae Romanescu de sistem de canalizare, de o sumedenie de stâlpi de iluminat, montați din 15 în 15 metri, și de nici mai mult nici mai puțin de 99 de camere de supraveghere?

  • Primăria Craiova a aplicat pe POR 2007-2013 pentru amenajarea unuia dintre cele mai mari parcuri naturale din Europa, însă a obținut finanțare doar pentru o parte din lucrările contractate.
  • Din cauză că primăria a depus foarte târziu proiectul de finanțare pe vechiul POR, instituția nu a mai prins finanțare integrală din bani europeni, astfel că cea mai mare parte a costurilor cu amenajarea parcului au fost „pompate” din bugetul local.
  • Lucrările din Parcul Nicolae Romanescu au costat 47,3 milioane de lei (peste 10 milioane de euro), din care doar 13 milioane de lei au fost bani europeni.
  • Primăria Craiova a aplicat pe noul POR cu același proiect, pentru a recupera diferența de finanțare din fonduri europene, respectiv 8,3 milioane de euro.
  • La vremea respectivă, opinia publică a contestat decizia primăriei de a introduce canalizare într-un parc natural de talia celui din Craiova, precum și distrugerea rădăcinilor copacilor vechi de zeci de ani.
  • Ca să justifice valoarea mare a proiectului, în parc au fost montați stâlpi de iluminat la distanță foarte mică unul de altul, respectiv din 15 în 15 metri.
  • După reamenajare, Parcul Romanescu a devenit cel mai monitorizat obiectiv din Craiova, în incintă fiind montate 99 de camere de supraveghere.
  • Un monument istoric situat în mijlocul parcului nu a fost trecut de către primărie în proiectul de amenajare a parcului, astfel că acel obiectiv este închis accesului publicului de aproape patru ani. 

În urmă cu cinci ani, Primăria Craiova a intenționat să acceseze fonduri europene pentru a reabilita și moderniza unul dintre cele mai mari parcuri naturale din Europa, Parcul „Nicolae Romanescu”. Gândită a fi realizată inițial doar cu fonduri europene, în realitate, reamenajarea s-a făcut cu bani mulți de la bugetul local, urmând ca fondurile europene să fie recuperate pe un alt program de finanțare. La vremea respectivă, intenția primăriei de a amenaja și moderniza parcul a născut controverse în rândul opiniei publice, unii cetățeni contestând oportunitatea introducerii canalizării într-un parc natural de dimensiunea celui din Craiova, în condițiile în care în tot parcul activează doar în trei zone agenți economici cu activitate permanentă. Zeci de kilometri de țevi introduse în pământ, șanțuri săpate ca adevărate tranșee, mii de metri cubi de borduri înlocuite, alei pavate, instalații de irigații și alte lucrări și-au pus amprenta asupra parcului.

O parte a opiniei publice considera, la vremea respectivă, că nu erau oportune lucrări de 10 milioane de euro în parc, fie el și cel mai mare de acest gen din estul Europei. Prezentăm mai jos filmul evenimentelor, din momentul câștigării proiectului cu finanțare parțială din bani europeni și până acum.

Ca să pară mai vechi, bordurile au fost cioplite

Unul dintre cele mai mari parcuri naturale din Europa

Parcul „Nicolae Romanescu” este emblematic pentru Craiova și nu numai. Este considerat al treilea parc natural, ca mărime, din Europa, și cel mai mare din Estul Europei. Construcția lui a început în 1901. Construit în stil romantic, după planurile arhitectului peisagist francez Edouard Redont, pe terenul cumpărat de la prințul Gheorghe Bibescu, și inaugurat la 29 septembrie 1903, parcul poartă numele primarului de atunci al Craiovei, Nicolae Romanescu, el fiind cel care a avut ideea construirii parcului. Se întinde pe 90 de hectare și este considerat „adevărata podoabă a Craiovei”, fiind clasificat între cele mai reprezentative parcuri naturale ale Europei, alături de Versailles (Franța), Pincio (Italia), precum și parcul englezesc din München (Germania), după cum este afișat pe o inscripție de piatră aflată chiar la intrarea în parcul craiovenilor.

În mijlocul parcului se află un imens lac natural, iar de o parte și de alta a acestuia se găsesc foarte mulți copaci și alei, podețe și foișoare, pe o mică insuliță. De o parte și de alta a lacului se află un hipodrom, iar în partea opusă se află Grădina Zoologică a Craiovei.

Impresionantul parc din Craiova a fost declarat monument istoric în urmă cu ceva vreme, ceea ce face ca orice lucrare de amploare să aibă nevoie de avizul Ministerului Culturii.

Cum s-a ajuns la folosirea banilor din bugetul local

În octombrie 2015, Primăria Craiova a atribuit contractul de amenajare a parcului unei asocieri de firme compuse din SC MITLIV EXIM SRL – SC CIVITAS SYSTEMS SRL – SC R&A PARTNERS SRL. Suma din contract a fost de 47,3 milioane de lei, fără TVA. Primăria Craiova anunța atunci că cea mai mare parte a banilor vor proveni din fonduri europene, însă mai bine de două treimi din sumă au fost cheltuite din bugetul local.

Primăria a depus foarte târziu proiectul de finanțare pe vechiul POR 2007-2013, Axa prioritară 1, Domeniul Major de intervenție 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, astfel că nu a mai prins finanțare europeană pentru întreaga sumă pe care își făcuse inițial calculele. Așa se face că lucrările au început, cu sume fabuloase, pompate din bugetul local.

Iată cum explică Primăria Craiova sumele enorme plătite din bugetul local, în condițiile în care proiectul de amenajare era unul cu fonduri europene: „Proiectul «Amenajarea de parcuri și grădini în municipiul Craiova – Parcul Nicolae Romanescu» a fost finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Dat fiind că acesta a putut fi depus numai datorită economiilor înregistrate în cadrul axei prioritare specifice, la data finalizării programului, respectiv 31.12.2015, execuția lucrărilor era abia la început”, a răspuns Primăria Craiova, la solicitarea PressHub și GdS. Pentru acest proiect s-au primit fonduri nerambursabile în sumă de 13.722.877 de lei, pentru amenajarea parcului. În final, costurile de realizare a lucrărilor din parc au fost de 39,9 milioane de lei, fără TVA, întrucât s-a făcut economie la materiale, care fuseseră estimate prin proiect în cantități mai mari decât era necesar în realitate. În cele din urmă, cu tot cu TVA, reabilitarea parcului a costat puțin peste 40 de milioane de lei, cea mai mare parte a sumei fiind suportată din bani publici, de la bugetul local.

În primul proiect de finanțare, Primăria nu a prevăzut a fi reabilitat și podul suspendat din parc, unul dintre cele mai vechi obiective din Craiova, care la rândul său este monument istoric. Din cauză că municipalitatea „a uitat” să prevadă podul suspendat în proiectul de reabilitare a parcului, el este închis publicului de aproape patru ani, din cauza degradării scândurilor aflate pe suprafața accesibilă publicului. Dar despre acest pod vom discuta într-un alt articol.

În parc mai există un castel vechi, cunoscut drept „Castelul fermecat”, și nici el nu a fost reabilitat odată cu parcul. Castelul este concesionat unei firme private și nu putea fi reamenajat pe un proiect cu bani europeni câștigat de primărie.

Castelul Fermecat nu a fost reabilitat: nu a fost prins în proiect

Banii europeni, recuperați pe alt proiect

Primăria a aplicat apoi pe un alt program, astfel încât să recupereze din fonduri europene partea de finanțare de la bugetul local. „Dată fiind oportunitatea Programului Operațional Regional 2014-2020 de finanțare a proiectelor nefinalizate în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, proiectul a fost redepus, de această dată completat și cu reabilitarea podului suspendat din Parcul Nicolae Romanescu. Astfel, se vor atinge simultan două obiective majore ale municipalității, și anume, recuperarea integrală (procent 98%) a banilor cheltuiți din bugetul local pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare și conservare a podului suspendat din Parcul Nicolae Romanescu”, arată Primăria Craiova.

În aprilie 2018, proiectul a fost acceptat pe noul POR, iar primăria a anunțat la vremea respectivă, cu surle și trâmbițe, că va recupera astfel banii cheltuiți de la bugetul local pe lucrările din parc.

Pe finalul anului 2018, Primăria Craiova a semnat contractul de finanțare pe fonduri UE în valoare de 11,3 milioane de euro pentru reabilitarea Parcului „Nicolae Romanescu”, din care aproximativ 8,3 milioane de euro reprezintă recuperarea fondurilor cheltuite din bugetul local pentru reamenajarea parcului.

Copaci cu rădăcinile rupte. Studiul pedologic nu există

În momentul în care firmele au început lucrările, opinia publică a reacționat văzând că, pe lângă copaci cu o vechime de zeci de ani, se sapă tranșee, iar în urma săpăturilor sunt tăiate rădăcinile acelor copaci.

La vremea respectivă, Ministerul Culturii a reacționat și a trimis la Craiova o echipă de control independentă, care a constatat că proiectului pus în aplicare îi lipsea unul dintre elementele fundamentale: un studiu peisagistic și pedologic pe baza căruia constructorii ar fi urmat să știe cum să acționeze fără să distrugă copacii și fără să influențeze peisagistica. Ministerul Culturii a oprit atunci lucrările, până când constructorul și beneficiarul (Primăria Craiova) întocmeau un plan de realizare a lucrărilor de amenajare a parcului. Lucrările au fost reluate ulterior, cu acceptul Ministerului Culturii.

Beneficiarul proiectului ar fi trebuit să facă un studiu peisagistic și pedologic, să inventarieze copacii, să stabilească dacă aceștia rezistau unor lucrări de canalizare și excavațiilor aferente. 

Gazeta de Sud a întrebat recent la Primăria Craiova dacă acel studiu s-a realizat. Răspunsul municipalității, deși evaziv, confirmă că acel studiu pedologic lipsește cu desăvârșire și acum, la câțiva ani de la terminarea lucrărilor. „Proiectul «Amenajarea de parcuri și grădini în municipiul Craiova – Parcul Nicolae Romanescu» nu a avut prevăzută ca activitate realizarea de studii pedologice”, a precizat Primăria Craiova.

Gardurile prevăzute în jurul lacului nu au mai fost montate

Primăria dorea să pună în jurul lacului din parc un gard de circa 90 de cm înălțime, care ar fi schimbat total aspectul natural al lacului. Dar, surpriză! Nici pentru acela nu avea aviz de la Ministerul Culturii. Ministerul a considerat că nu poate fi montat un gard în jurul unui lac natural, astfel că acesta nu a mai fost montat. În schimb, un gard similar cu cel pe care municipalitatea dorea să îl monteze la lacul cel mare a fost montat de jur împrejurul unui lac mai mic din parc, acolo unde există adăpostul lebedelor, motivația de la vremea respectivă a beneficiarilor proiectului fiind aceea de a fi protejate lebedele.

În schimb, gardul care împrejmuiește tot parcul a fost prevăzut cu sisteme de iluminat montate în boluri albe, foarte aproape unul de altul. Astfel că, pe timpul nopții, gardul exterior al parcului din Craiova este iluminat mai ceva decât o instituție care păstrează secrete strategice.

Împrejmuirea de la exterioriul parcului a costat aproape 3 milioane de lei. La un an de la darea în folosință a parcului, cu noile lucrări integrate, porțiuni din gardul exterior ruginiseră, iar frunzele care decorau gardul au început să „cadă”. Adică au fost sustrase…

În interiorul parcului, și stâlpii de iluminat au fost montați la distanță mult mai mică decât înainte. Dacă înainte de amenajarea parcului stâlpii erau la distanță de 50 de metri unii de alții, acum, prin acest proiect, sunt la 15 metri unul de altul. La vremea în care s-au făcut aceste investiții, primăria nu a putut justifica de ce au fost prevăzuți stâlpi de iluminat la distanță atât de mică unul de altul. Factura de electricitate este suportată indirect tot de comunitate.

Borduri sparte și WC-uri de 10.000 de euro fiecare

Prin procesul-verbal nr. 55046/08.05.2017 încheiat între Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (în calitate de Organism Intermediar) și Primăria Craiova (în calitate de beneficiar) s-a perfectat terminarea lucrărilor în cel mai mare parc al craiovenilor.

Glorieta din parc, în februarie 2019, reabilitată și vopsită cu 150.000 de euro

GdS dădea câteva exemple de costuri ale unor lucrări din parc în 2017, după recepția oficială a lucrărilor. Glorieta din parc (un mic pavilion de odihnă amenajat în parc – n.red.) a fost vopsită și reabilitată cu suma de aproximativ 150.000 de euro. În parc au fost construite și două WC-uri subterane, care au costat câte 10.000 de euro fiecare (mai exact, 98.520 de lei). Sistemul de iluminat din parc a costat circa 1,5 milioane de euro, cuprinzând 505 stâlpi și corpurile de iluminat. La data publicării acest articol, în parc, pe lângă stâlpii pe care se află camerele de supraveghere, există stâlpi de iluminat care nu mai au corpuri de iluminat montate. Din cele 99 de camere montate, 33 sunt mobile. Primăria a plătit pe o cameră fixă circa 1.000 de euro, iar pe una mobilă circa 3.300 de euro.

În fine, canalizarea a costat 602.150 de lei.

La vremea modernizării parcului a mai apărut un scandal legat de lucrările executate. O parte a bordurilor montate în parc sunt sparte la colțuri, ele fiind montate așa, constructorul motivând că așa era prevăzut în proiect, pentru a da impresia de „vintage”. Comisia de recepție nu a înregistrat bordurile ca fiind sparte.

Cea mai scumpă lucrare executată în parc a fost cea de modernizare a aleilor, care se întind pe 50.415 metri pătrați. Asfaltarea lor a costat aproape 17 milioane de lei, după cum scria GdS în 2017, după încheierea lucrărilor și recepția finală.

WC-uri subterane, reabilitate cu câte 10.000 de euro bucata

Cea mai supravegheată oază de verdeață

După reabilitare, parcul a devenit supravegheat ca o fortăreață. Nici mai mult, nici mai puțin de 99 de camere de supraveghere au fost montate pe stâlpii de pe aleile parcului, unele chiar la o distanță de nici 50 de metri unele de altele.

Sistemul de supraveghere a fost realizat tot prin proiect. Din datele făcute publice până acum, de patru ani de când sistemul este instalat, a fost util o singură dată, când autoritățile au identificat cu ajutorul camerelor o persoană care a furat o rață sălbatică din parc.

Prin procesul-verbal nr. 55046/08.05.2017 încheiat între entitățile implicate și Primăria Craiova (în calitate de beneficiar) s-a perfectat terminarea lucrărilor în cel mai mare parc al craiovenilor. Proiectul se află în monitorizare.

Cele 13 milioane de lei provenite din bani europeni au însemnat circa 3 milioane de euro. Dacă adăugăm încă 8,3 milioane de euro pe care Primăria Craiova îi așteaptă pe noul proiect pentru a acoperi golul din buget creat de reamenajarea parcului, se poate spune că reabilitarea Parcului „Nicolae Romanescu” a înghițit 11,3 milioane de euro din bani europeni.

Costuri ale lucrărilor din parc*

  • Casa Grădinarului – 1 bucată – 152.343 de lei
  • Glorieta (mic pavilion de odihnă amenajat într-un parc – n.red.) – 1 bucată – 683.122 de lei
  • Portal intrare – 1 bucată – 81.942 de lei
  • Pavilion fanfară – 1 bucată – 6.355 de lei
  • Umbrare – 10 bucăți – 244.299 de lei
  • Pavilion umbrar – 3 bucăți – 102.883 de lei
  • Amenajare zonă Debarcader – 1 bucată – ponton 120 de metri pătrați – 264.905 lei
  • Cabină poartă 1 – 1 bucată – 90.299 de lei
  • Cabină poartă 2 – 1 bucată – 15.561 de lei
  • Cabină poartă 3 – 1 bucată – 33.938 de lei
  • WC-uri subterane îngropate – 2 bucăți – 98.590 de lei
  • Scurgerea apelor – 1.173 ml (țeavă PVC) – 743 ml, drenaje (țeavă dren) – 430 ml și protecție antieroziune – 602.150 de lei.

*Costuri date publicității de municipalitate în anul 2017 și publicate de GdS la vremea respectivă

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Ramona Olaruhttp://www.gds.ro
Ramona Olaru activează în mass-media din 2001 și este jurnalist specializat pe domeniul economic. A fost corespondent la revista Capital, la Evenimentul Zilei și redactor-șef al revistei Oltenia Business. Din 2008, este redactor economic la cotidianul regional Gazeta de Sud, din Craiova.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE