Ministerul Dezvoltării s-a folosit de Via Transilvanica pentru piste de bicicletă prin PNRR. Acum nu o mai vor

Data:

spot_img

Ministerul Dezvoltării s-a folosit de brandul Via Transilvanica ca să obțină finanțare pentru 3.000 de km de piste de bicicletă prin PNRR, aproape 250 milioane de euro. Deși proiectul a fost cuprins inițial în PNRR, acum reprezentanții Ministerului Dezvoltării spun că în urma realizării unui studiu se va decide dacă Via Transilvanica va primi bani europeni sau nu.

Așociația Tășuleasa Social, inițiatoarea acestui mare proiect turistic, a decis să solicite includerea traseului în PNRR, la vremea elaborării planului de către Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), tocmai pentru a asigura finanțarea rutelor de ciclism din cadrul proiectului Via Transilvanica și pentru a crește perioada de utilizare a acestuia prin pietruirea unor astfel de rute.  

Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a inclus în PNRR, la secțiunea turism, realizarea a 3.000 de km de rute de bicicletă, cu specificația clară că acestea se vor realiza pe Via Transilvanica și alte „proiecte similare”.

Până în prezent nu există alte „proiecte similare”. Totuși, la momentul actual, Ministerul Dezvoltării realizează un studiu cu privire la construcția tronsonului EuroVelo din România, în urma căruia se vor aloca fondurile europene.

Finanțarea prin PNRR era importantă pentru că acest traseu are nevoie și de o porțiune amenajată cu macadam sau piatră spartă, un drum pe care să poți merge mai mult timp pe an și să nu mergi prin noroaie. De asemenea, sunt necesare și podețe, adică o minimă amenajare pe care o organizație non-guvernamentală nu are cum să o facă.

Citește și: VIDEO Procurorul Bogdan Pîrlog despre votul din CSM: „O încălcare a legii care ridică probleme penale”

Jocuri politice cu piste de bicicletă

România, prin MIPE, s-a folosit de brandul și renumele Via Transilvanica ca să obțină finanțare pentru banii pentru pistele de bicicletă din PNRR, iar după aprobarea documentului, Ministerul Dezvoltării a schimbat destinația fondurilor și a cerut un studiu care să identifice zonele/rutele pe care se vor realiza cei 3.000 de kilometri într-un proiect nou, EuroVelo România.

În urmă cu o lună, PressHUB a relatat despre nemulțumirea Asociației Tășuleasa Social cu privire la intențiile Ministerului Dezvoltării de a împărți cei 3.000 de km prin toată țara în funcție de interesele politice de moment.

Citește și: Controverse în jurul finanțării din PNRR a Via Transilvanica, un proiect major de turism

Atunci, la momentul includerii municipiului Bistrița în traseul Via Transilvanica, Alin Ușeriu, președintele organizației, a declarat că nu va accepta fărâmițarea celor 3000 de km de piste de bicicletă și că Via Transilvanica este un proiect matur, care va continua indiferent de finanțarea din PNRR.

Suspiciunea principală este că studiul cerut de Ministerul Dezvoltării va identifica locurile unde să fie construite piste de bicicletă în funcție de algoritmii politici și nu pe considerente obiective și fără o integrare.

Alin Ușeriu: Vă declar cu mâna pe inimă că-s tare obosit  

Pe 8 octombrie 2022, la Alba Iulia, Asociația Tășuleasa Social, alături de donatori și voluntari, dar și de ambasadorii proiectului, vor anunța oficial finalizarea în forma în care a fost gândit inițial, un traseu de drumeție montană care leagă Bucovina, Transilvania și Țara Românească de la Putna până la Dunăre. Indiferent dacă vin sau nu bani din PNRR.

„Vă declar cu mâna pe inimă că-s tare obosit. Și, și mai obosit să mai fac scandal. Vreau tare să terminăm anul acesta construcția națională Via Transilvanica. Și știu sigur că țara noastră are acum o infrastructură terminată, unică, pentru care alții abia încep să facă studii.

Eu am încredere că Via Transilvanica va primi infrastructura necesară deoarece proiectul este foarte bun.

Investiții, ca de exemplu, centrele de informare turistică ( sute) nu cred că au adus nimic în plus din punct de vedere turistic în România. Via Transilvanica este luată cu asalt de oameni. Asta este toată speranța mea că proiectul este atât de bun că primește și infrastructura care se cuvine pentru o țară civilizată cum ne credem.

Dacă nu, după cum știți, eu conduc un ONG cu puteri foarte limitate și am și obosit după aproape cinci ani pe drumuri. Așa că dacă nu se va consolida infrastructura VT noi mergem prin noroi încă 100 de ani. Eu nici să vreau nu aș mai putea opri acest proiect. Restul nu mai este în sarcina mea. Eu nici nu m-am crezut în stare de atâta efort să facem așa ceva și asta, zic eu, cred că e destul. Salutări din munți”, a declarat Alin Ușeriu, pentru PressHUB.

Ministerul Dezvoltării recunoaște că Via Transilvanica e la și altele

Ministerul Dezvoltării susține, într-un răspuns pentru PressHUB, că de la început România și-a asumat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) construcția tronsonului din țara noastră a EuroVelo.

„În documentul aferent Planului Național de Redresare și Reziliență al României, anexă la decizia de punere în aplicare a Consiliului European și publicat pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) după aprobarea Comisiei Europene din data de 27 septembrie 2021, este prioritizată amenajarea rutelor EuroVelo de pe teritoriul României, singura obligativitate asumată în acest sens.

Acestea fiind menționate, Ministerul Dezvoltării, pe baza unui studiu realizat în vederea determinării oportunității acesteia, va finanța construcția a 3.000 km de pistă de bicicletă”, se arată în răspuns.

Ministerul Dezvoltării face o precizare interesantă: „În baza acestui studiu se vor construi trasee cicloturistice, în zona unde, conform studiului, este oportună realizarea acestui traseu, inclusiv, dacă susține studiul, Via Transilvanica.

Așadar, Via Transilvanica devine un proiect secundar, care s-ar putea califica sau nu la finanțare. Azi nu e clar, deși anul trecut era folosit ca un mare brand.

Planul Național de Reziliență și Redresare al României a prevăzut inițial Via Transilvanica nominal ca traseu de velo turism matur, iar despre alte trasee era trecută doar o mențiune generală în eventualitatea că se vor identifica și alte rute.

La partea explicativă din PNRR, este menționat nominal traseul Via Transilvanica și rutele Euro Velo, ca obiectiv conex la capitolul Turism.

În anexa la PNRR care detaliază proiectele este prevăzută realizarea a 3.000 de km de piste pentru biciclete, la nivel național, inclusiv EuroVelo, Via Transilvanica, precum și alte trasee ce vor fi selectate pe digurile cursurilor de apă administrate de Administrația Națională a Apelor Române.

Miza financiară uriașă vizată de Ministerul Dezvoltării

Așadar, încet, încet, proiectul Via Transilvanica, de la singurul traseu cuprins în PNRR, a ajuns la și altele. După aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, s-u elaborat anexele, iar în anexe sunt prevăzute alte investiții, inclusiv crearea unei instituții care să supravegheze dezvoltarea circuitelor de velo turism.

Mai mult, deși proiectul Via Transilvanica este menționat în prima frază alături de traseele EuroVelo, ulterior este detaliată exclusiv ruta EuroVelo și despre VT nu se mai pomenește nimic. Mai mult, se creează portițele necesare ca alte proiecte, de mici dimensiuni, inițiate de UAT-uri sau minister să primească finanțare prin PNRR pentru pistele de bicicletă.

Citește și: Ce face un bugetar cu banii: Ioana Timofte, director la stat, și-a luat penthouse. Are trei locuințe de 1 milion de euro

Stratagema folosită este de a se dilua conținutul PNRR, deși în mod normal anexele ar fi trebuit să aprofundeze ceea ce inițial a fost aprobat. În felul acesta, MLDPA, responsabil de implementarea acestor rute, a deschis oportunitatea împărțelilor politice a banilor europeni.

În răspunsul furnizat PressHUB, Ministerul Dezvoltării afirmă că nu există nicio obligativitate legată de Via Transilvanica, iar în opinia lor, singura obligație este ca România să construiască cei 3.000 de km de piste.

Suma pusă în joc: 247,5 milioane de euro, bani europeni, ceea ce rezultă un cost uriaș de 82.500 de euro pe kilometru construit.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petraș este editor al publicației bistrițene Săptămâna online. Ofițer în rezervă, analist de intelligence și jurnalist. Are o experiență bogată în analiza de intelligence, este expert în domeniul securității naționale și vrea să contribuie la dezvoltarea spiritului civic prin lansarea acestui săptămânal și alte proiecte civice interesante.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

România, energia verde și microhidrocentralele

România, energia verde și microhidrocentralele. Țara noastră a început...

Milionarii plajelor refăcute de stat cu un miliard de euro

PressHub.ro a avut curiozitatea jurnalistică să verifice și să...