Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a confirmat pentru G4Media.ro că a depus o plângere penală la DNA legată de suspiciuni de corupție în legătură cu acordarea granturilor nerambursabile de 550 de milioane de euro. Aceste granturi fac parte din Măsura 3 a unei scheme de sprijin lansate de guvernul Ludovic Orban pentru a sprijini firmele care au nevoie de investiții pe durata pandemiei.
”Am depus o plângere penală in rem la DNA care vizează activitățile suspecte, de comun acord cu premierul Florin Cîțu”, a afirmat Claudiu Năsui într-un comunicat ulterior.
- Prin această măsură, Ministerul Economiei acordă granturi pentru investiții în valoare cuprinsă între 50.000 și 200.000 euro fiecare. Bugetul total este de 550 milioane de euro. Din totalul de 550 milioane euro, 478,25 milioane euro sunt ajutor nerambursabil, iar restul reprezintă cofinanțarea asigurată de beneficiarul final. Beneficiarii sunt microîntreprinderi, firme mici și mijlocii (IMM).
Libertatea a scris în premieră ieri despre plângerea penală depusă de ministrul Năsui, citând surse politice. Suspiciunile de fraudă se referă la faptul că antreprenorii care au depus proiectele pentru finanțare în ultimele două zile dinaintea termenului – limită ar fi avut informații despre procentul de cofinanțare, pe baza căruia se făcea departajarea între proiecte. Libertatea a scris cum, în regiunea Cluj, peste 80% din firmele eligibile au depus proiectele în ultimele două zile înainte de expirarea termenului, adică 28 și 29 ianuarie, iar procentul minim de cofinanțare a fost de 61%.
Claudiu Năsui anunțase în 11 februarie, într-o postare pe Facebook, că există persoane care ar fi divulgat informații-cheie din procesul de acordare a împrumuturilor nerambursabile.
Mai mult, el a confirmat investigațiile de presă care au arătat că mare parte din fondurile acordate pentru investiții în criză au finanțat de fapt achiziții imobiliare.
„100% Transparenţă. Am supărat mulţi oameni din sistem în momentul în care am spus adevărul. Am spus adevărul despre mersul la târguri pe banii statului şi despre faptul că măsura 3 nu îşi atinge scopul. Nu îşi atinge scopul pentru că ajunge să finanţeze în proporţie de peste 50% imobiliare. Şi nu doar atât, dar suspiciunile de fraudă de care am vorbit sunt bazate pe fapte reale. Am avut discuţia aceasta şi cu premierul şi i-am propus un curs de acţiune. Ştiu că adevărul doare, dar singura noastră şansă dacă vrem să salvăm România este măcar să spunem adevărul şi să fim foarte transparenţi cu ce găsim în ministere. Nu să menţinem butaforii”, a spus Claudiu Năsui.
”Vă promit că toţi cei care au divulgat date cheie (în speţă procentul de cofinanţare de la limita eligibilităţii) au comis fapte penale şi vor suporta consecinţele”, a mai spus Năsui la acel moment.
Context. Măsura 3 (granturi neranbursabile de la stat pentru investiții realizate de firme) a fost lansată de guvernul Orban în urma aprobării schemei de ajutor de stat instituită prin OUG 130 din iulie 2020. Granturile pentru companii vin din fondurile europene, mai precis din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19.
În perioada de înscriere au aplicat 27.736 firme. Admiterea la finanțare s-a făcut în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluarea planurilor de investiții on-line. La punctaje egale, departajarea se face în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației.
Autoritățile din România nu au reușit să gestioneze în timpul convenit cu Comisia Europeană ajutorul de stat de aproape un miliard de euro destinat firmelor care au avut de suferit de pe urma epidemiei de coronavirus.
Timp de mai multe luni, pe parcursul cărora s-au înregistrat mai multe episoade de o birocrație dusă la extrem și maximă incoerență în comunicare, autoritățile s-au pierdut în modificări succesive, uneori chiar contradictorii, ale documentelor, spre disperarea beneficiarilor și a consultanților.
După o serie lungă de hotărâri de guvern, legi și ordonanțe deja adoptate, Ministerul Economiei a stabilit ca IMM-urile să poată depune cereri de finanțare în perioada 3 decembrie 2020 – 29 ianuarie 2021.
Prin hățișul de documente emise până acum, unele în conflict cu altele, ministerul a publicat oficial forma finală a procedurii de implementare, a schemei de finanțare, formularul planului de investiții și alte documente necesare beneficiarilor.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
