marți, 7 decembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBusiness JournalismMoartea domnului RADET. Moștenirea otrăvită a doamnei TERMOENERGETICA. Agonia verișorului COLTERM

Moartea domnului RADET. Moștenirea otrăvită a doamnei TERMOENERGETICA. Agonia verișorului COLTERM

Deși se confruntă cu solicitări tot mai ferme din partea Comisiei Europene de a pune în practică o lege care prevede eliminarea totală a subvențiilor acordate de către administrațiile locale pentru compensarea parțială a costului gigacaloriei în sistemele centralizate de distribuție termică, România prorogă temeinic aplicarea acestei prevederi și împinge la nesfârșit sarabanda falimentelor bătrânilor mastodonți.

Autor: Mihai Bălan


Dacă la începutul mileniului trei România se încălzea aproape exclusiv în regim centralizat, peste 2,5 milioane de locuințe și instituții fiind racordate, la nivelul anilor 2000-2001, la CET-urile moștenite de la regimul comunist, astăzi numărul lor a scăzut sub un milion, jumătate dintre acestea fiind în Capitală. Cu excepția orașelor mari (București, Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța ș.a.), toate celelalte localități au pus lacătul pe sistemele centralizate, în unele situații chiar după modernizarea traseelor îngropate de distribuție (cazul municipiului Târgu-Mureș).

Istoricul debranșărilor individuale din România este unul pigmentat cu multe războaie în instanță între proprietari și compania de distribuție sau asociația de proprietari, după caz, sau cu anunțuri seci privind imposibilitatea de livrare agent termic în sistem centralizat, administrațiile locale fiind puse, în acest ultim caz, în situația de a subvenționa direct achiziția de centrale termice individuale, pentru consumatorii casnici rămași în frig.

Centralele individuale de apartament au luat locul, în ritm rapid sau mai lent, sistemelor centralizate de distribuție termică, în ciuda numeroaselor controverse din spațiul public. De fapt, începând cu anul 2015, moment în care au apărut primele normative europene oficiale cu privire la standardele energetice și de poluare, aplicate producătorilor de echipamente termice, toate piedicile legislative privind dotarea condominiilor cu dispozitive individuale de încălzire au dispărut. Refuzul de acordare a avizului tehnic de debranșare sau impunerea de taxe substanțiale în cazul părăsirii rețelei centralizate reprezintă doar o amânare disperată a pierderii punctului de consum din sistem.

Deși în teorie sistemul centralizat este cel mai eficient, atât din punct de vedere al costurilor reflectate în facturile către consumatorii finali, cât și al poluării, el suferă profund, în România, de două boli incurabile: căpușeala politică și gestionarea catastrofală a traseelor pe distanțe lungi.

Pe lângă impactul politico-social al locurilor de muncă din cadrul societăților de termie gestionate sau aflate în proprietatea administrațiilor locale (fiecare având pe statul de plată sute sau mii de angajați), există o rețea de interese economice la nivelul furnizorilor de combustibil, echipamente tehnologice și servicii de mentenanță. De asemenea, niciuna dintre societățile de distribuție locală de agent termic nu funcționează independent, supunându-se doar legilor economiei de piață, ele primind permanent subvenții din bugetul local. De notat că acești bani publici provin din taxele plătite atât de către utilizatorii sistemului centralizat, cât și de proprietarii locuințelor încălzite individual, fără ca aceștia din urmă să beneficieze de vreun avantaj. De unde și presiunile Comisiei Europene de a elimina această subvenționare generalizată, fără diferențieri în funcție de necesitățile reale, și cerința de a fi acordată doar în funcție de clasificarea consumatorilor vulnerabili. Este de notorietate faptul că bucureștenii plătesc mai puțin de jumătate din valoarea reală a facturilor de încălzire, cea mai mare parte a acestora fiind suportată de către Primăria Capitalei sau se cuantifică în datorii imense către furnizori.

Cel de-al doilea factor care contribuie decisiv la falimentul acestor mastodonți este reprezentat de starea precară a magistralelor de distribuție îngropate, unele având o vechime de peste jumătate de secol. S-a ajuns la axioma de a considera “normale” pierderi de 20-25%, în unele cazuri ele ajungând și la 50% din aportul energetic. Practic, prin intermediul rețelelor kilometrice, scoarța terestră este încălzită și hidratată artificial, pe bani publici.

Din păcate, paradigma politică, indiferent de culoarea partidelor aflate la conducerea administrațiilor locale, este reprezentată de menținerea și reabilitarea acestor sisteme ineficiente. Momentan, conceptele alternative (puncte termice primare de cvartal sau de cartier, concurența reală între sisteme energetice prin permiterea opțiunilor de debranșare/rebranșare a consumatorilor finali sau coexistența tuturor sistemelor de încălzire) sunt subiecte tabu pentru aleșii noștri.

(Articol publicat în Hotnews, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)


Mihai Bălan a fost selectat pentru pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub.

Mihai Bălan este consultant, specializat pe politică energetică. După o perioadă de lucru în corporație, s-a reorientat către jurnalism, activând în ultimii ani ca editorialist în presa locală bistrițeană și fiind fondatorul unui site local de știri quality. Cu o experiență de 20 de ani în sectorul energetic, a conceput proiecte atât pentru firme mari de profil, cât și pentru instituții locale, naționale și europene.


SursăHotnews
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE