Moldova și conexiunea ei cu Europa: Despre A8 – Autostrada Unirii, în cea mai amplă dezbatere, la Iași

Joi, 15 noiembrie 2018, la Sala Mare a Primăriei Iași, s-a desfășurat un eveniment care, în viitorul apropiat, se poate dovedi a fi punctul de plecare al unui demers național esențial pentru evoluția viitoare a celui mai de anvergură proiect zonal: A8 – Autostrada Unirii.

 

Autoritățile orașului, parlamentari din toate partidele, reprezentanți ai autorităților centrale și ai societății civile s-au reunit joi la Primăria municipiului Iași pentru o amplă dezbatere pe tema proiectului autostrăzii A8 Iași – Târgu Mureș: cum putem folosi fondurile UE pentru finanțarea proiectului? Evenimentul, organizat de PressHub prin Freedom House România, în parteneriat cu RFI – Radio France Internationale și Ziarul de Iași, s-a întins de-a lungul a peste două ore, opiniile și datele prezentate, unele în premieră, fiind extrem de utile și interesante. Ovidiu Nahoi, redactor-șef RFI, a explicat că dezbaterea face parte dintr-un proiect mai larg, în care jurnalişti din toată ţara redactează articole despre modul în care sunt cheltuite fonduri europene, materiale ce sunt publicate atât pe PressHub.ro, cât și în cele +24 de publicații partenere. „Proiectul îşi propune să mențină viu interesul în România pentru fondurile europene“, a spus Ovidiu Nahoi. Acesta, alături de Alexandru Lăzescu, președintele publicației Ziarul de Iași, a moderat dezbaterea.

 

Citiți o amplă relatare de la dezbatere, cu opiniile participanților și amănunte despre informațiile prezentate, realizată de Alex Andrei, din partea publicației Ziarul de Iași.

 

Dezbaterea de ieri din Sala Mare a Primăriei a durat peste două ore. În prima parte a dezbaterii s-a discutat intens pe recent aprobata „lege A8”. În cazul în care președintele Klaus Iohannis va promulga legea până pe 1 decembrie, atunci Guvernul ar trebui să fie obligat, în opinia unor participanți, să prevadă în bugetul național pentru 2019 o sumă de bani pentru A8.
Avem o lege. Ce facem cu ea?
Asociațiile „Moldova vrea autostradă” și „Împreună pentru A8” au declarat public încă de săptămâna trecută că suma necesară este de 150 de milioane de euro (pentru studii). În context, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Șerbănescu, a adus și o noutate: licitațiile pentru studiile de fezabilitate nu vor mai fi lansate anul acesta, ci cel mai devreme în prima jumătate a anului 2019, cu toate că ultimul termen avansat era trimestrul IV 2018. CNAIR anunță de circa trei ani că „în anul următor” vor fi lansate procedurile. De data asta, licitațiile vor face referire doar la tronsoanele Tg. Neamț – Ditrău și Ditrău – Tg. Mureș, întrucât sectorul Iași – Tg. Neamț a ajuns, prin voinţa Guvernului, la Comisia Națională de Prognoză.
În acest moment, viziunea Ministerului Transporturilor constă în realizarea tronsoanelor de la CNAIR cu fonduri europene, în timp ce pentru celălalt tronson se vehiculează ideea unui parteneriat public-privat.
În schimb, în „Legea A8” se prevede ca tronsonul să revină la CNAIR, iar compania să își schimbe optica în ceea ce privește calendarul de realizare a autostrăzii, după cum a observat deputatul Camelia Gavrilă (PSD) în timpul discuţiilor. „Orice lege este obligatorie, iar Guvernul este obligat să o pună în practică”, a spus deputatul Petru Movilă (PMP), inițiatorul „legii A8”.
Mai mulți participanți la discuții au avut opinii asemănătoare, moment în care primarul Mihai Chirica le-a amintit că orice lege poate fi schimbată prin ordonanță de urgență dată de Guvern. Cert este că, cel mai frecvent, participanții s-au împăcat cu gândul că „Legea A8” ar putea fi cel mult un factor de presiune la adresa Guvernului.
O idee primită cu mari rețineri: studiu făcut cu bani de la bugetele locale
Un moment tensionat al dezbaterii a fost în timpul luării de cuvânt a viceprimarului Radu Botez (ALDE). Edilul a pus sub semnul întrebării posibilitatea accesării de fonduri UE pentru autostradă, lucru care a stârnit nemulțumirea reprezentanților organizațiilor neguvernamentale. Mai mult, viceprimarul a vorbit și despre aparenta lipsă de importanță a autostrăzii A8 în context european, odată cu problemele apărute în sudul Ucrainei, loc în care trebuia să ajungă această autostradă pentru interesul UE arătat resurselor minerale de aici.

Tot Radu Botez a fost cel care a propus o idee în premieră: studiul pentru cei circa 70 km ai autostrăzii de pe teritoriul judeţului Iași să fie făcut cu bani dați de autoritățile ieșene. Potrivit viceprimarului, suma nu ar trece de 10 milioane euro, iar construcția propriu-zisă ar putea ajunge la circa 400 milioane euro. În context, Paul Butnariu, de la Camera de Comerț, a amintit că există asociația Euronest, care poate înființa o companie regională ce poate atrage fonduri europene. La dezbatere a fost prezentă și Alina Popa (şefa Euronest), dar aceasta a plecat din sală după o tentativă eșuată de a lua cuvântul, și nu mai era prezentă la intervenția lui Butnariu pentru precizări.

Primarul: „Trebuie să ne mobilizăm într-o manieră radicală”

Spre finalul dezbaterii, discuțiile au dus spre ideea constituirii unui „grup de lucru”, o echipă de maximum zece oameni, care să fie partenerul oficial de dialog cu Guvernul și Ministerul Transporturilor. Propunerea a venit din partea parlamentarilor, cei care, cel puțin la nivel declarativ, sunt mereu în consens pentru „proiectele majore ale Iașiului”. Senatorul PSD Vasile Toma a subliniat că o coalizare a tuturor parlamentarilor din județele Moldovei pentru autostrada A8 este greu realizabilă. „Nu am reușit să adun nici măcar parlamentarii PSD din toate județele. (…) Fiecare își vede de județul lui”, a spus Toma. Totuși, în urmă cu 12 ani, fostul șef al liberalilor ieșeni, Relu Fenechiu, a adunat la aceeaşi masă zeci de parlamentari din Moldova care au semnat pentru a sprijini proiectul.

Ulterior, în 2007 a fost lansat studiul de prefezabilitate, iar în 2011 a fost gata cel de fezabilitate. Înainte de constituirea unui „grup de lucru”, alți participanți la discuții au fost de părere că este necesară o mobilizare „într-o manieră radicală” în sprijinul autostrăzii. Afirmația i-a aparținut primarului, dar acesta nu a detaliat, adăugând doar că „nu mai este timp de joacă și trebuie acționat cu fermitate”.

Societatea civilă a relansat proiectul

Dacă a fost un punct în care toți participanții s-au pus de acord, atunci acesta a fost faptul că societatea civilă a reintrodus proiectul autostrăzii A8 pe agenda publică. Fără presiunea constantă exercitată în ultimul an de către cele două asociații, probabil nici „Legea A8” nu era acum aprobată, au spus la unison parlamentarii prezenți. La dezbatere au participat reprezentanți ai ambelor asociații, iar în cadrul discuțiilor, ei au adresat o serie de întrebări punctuale reprezentantului CNAIR, dar răspunsurile nu au fost neapărat cele căutate de aceștia.

Alin Șerbănescu (CNAIR) a fost luat peste picior și de către deputatul PNL Costel Alexe. „Domnule Șerbănescu, am impresia că sunteţi un politician mai bun decât mine. De la masa asta, vă spun cu prietenie, nu-și imaginează nimeni că în 2025 vom merge pe tot traseul autostrăzii”, a spus Alexe. De altfel, reprezentantul CNAIR, la un moment dat, a încurcat autostrăzile. El a spus că realizarea A8 „nu exclude A7” (Buzău – Pașcani), parlamentari și reprezentanții asociațiilor atrăgându-i imediat atenția că, probabil, vrea să spună că nu exclude A13 (Bacău – Brașov). Totodată, Ionel Apostol, președinte „Împreună pentru A8”, i-a transmis acestuia că moldovenii nu vor accepta sub nicio formă ideea parteneriatului public-privat pentru sectorul Iași – Tg. Neamț, care ar presupune taxe.

Una dintre concluziile dezbaterii i-a aparținut jurnalistului Pavel Lucescu: „Politicienii din Moldova nu se vor uni până ce nu vor fi și în celelalte județe asociații care să-i oblige pur și simplu. Eu am o vorbă: politicienii nu fac nimic decât de frică”, a spus Lucescu. Până la prima lopată la autostrada A8, dacă ea va fi, punctul pe „i” l-a pus Paul Butnariu, de la Camera de Comerț: „Avem 126 de localități pe care trebuie să le traversăm de la Iași până la Oradea, și niciuna nu are centură”.

Intervențiile participanților

Din majoritatea luărilor de cuvânt, principala idee degajată a fost crearea unei unități de susținere a proiectului în Parlament la nivel regional, prin aleșii din județele învecinate.

Dorin Dobrincu, „Moldova vrea autostradă” – Noi nu susținem doar autostrada A8. Este foarte important, pentru solidaritatea și coeziunea regională, să înțelegem că mai sunt și alte proiecte de infrastructură esențiale pentru Moldova, în particular, și pentru România în ansamblu. (…) La fel de important este să ținem cont de prioritățile regiunii, iar A8, din acest punct de vedere, este avantajată, dar nu neglijăm alte proiecte de infrastructură.

Petru Movilă, deputat PMP şi iniţiator al „Legii A8” –  Să facem o echipă de lucru care să fie partenerul oficial de dialog cu Guvernul și Ministerul Transporturilor. Dacă nu, vom fi haiduci și vom sfârși prin a ne certa noi între noi în loc să ne batem cu Guvernul și Ministerul Transporturilor, ca să vedem care a fost mai frumos și mai deștept la Iași.

Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR – Dintre cei 311 km ai autostrăzii, în administrarea CNAIR au rămas în acest moment 211 km, ceilalți 100 km (Iași – Tg. Neamț, n.red.) sunt în pachetul de parteneriate publice-private lansate de Guvern. În ceea ce privește sectorul rămas la noi, ce înseamnă două treimi din autostradă, avem un calendar foarte strâns în ceea ce privește lansarea studiilor de fezabilitate. Sperăm ca în cea de-a doua parte a anului viitor să avem deja semnate contractele. Dacă lucrurile vor merge cursiv, putem să intrăm undeva în anul 2021 în faza de execuție, iar la finalul lui 2025 să avem autostrada finalizată.

Ionel Apostol, președinte „Împreună pentru A8” –  Noi, cei din Moldova, nu acceptăm sub nicio formă ca sectorul Ungheni – Iași – Tg Neamț să fie făcut prin parteneriat public-privat chiar dacă Guvernul se pare că trece peste voința oamenilor din această zonă. La discuțiile despre bugetul de stat pe 2019, atunci se va confirma și votul din Parlament; dacă atunci nu vom susține și nu vor fi alocați bani pentru autostradă, se pare că nici legea, nici acțiunile noastre nu au avut nicio importanță. Trebuie să facem presiune maximă și să determinăm Guvernul și CNAIR să treacă sectorul de la Ungheni la Tg. Neamț în același context cu celelalte două sectoare.

Marius Bodea, deputat PNL – În hotărârea Guvernului 666/2016, care este strategia de implementare a master planului, este strecurată o “șopârlă”, anume că în exercițiul 2014 – 2020, autostrada A8 este finanțabilă doar cu derogare de la Comisia Europeană pentru deficitul structural. Ceea ce nu se va întâmpla niciodată. În fapt, ea este programată după 2023 încolo. Dacă vreți să fie absorbit un leu din bani europeni, trebuie de urgență presiune pe Guvern, care să modifice HG 666, pentru că această modificare se face doar cu notificarea prealabilă a Comisiei și acest proces durează șase luni. Abia apoi poate fi cheltuit un euro din bani europeni.

Camelia Gavrilă, deputat PSD – „Un pas important s-a realizat prin votarea proiectului de lege, demers pe care l-am susținut încă din fazele incipiente… Nu trebuie să uităm că în această odisee a proiectului au existat peste zece ani de studii de fezabilitate, dezbateri, polemici, cheltuieli din bani publici. La acest moment ne aflăm, în sfârșit, în etapa în care legea va trebui aplicată. Dublată însă de existența unei formule de finanțare din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, prin accesarea fondurilor europene. Cred că trebuie să ne propunem o anume alocare bugetară realistă pentru anul 2019, demers care să fie susținut unitar de către parlamentarii ieșeni. (…) Un alt aspect esențial este legat de unitatea parlamentarilor și a grupurilor politice din județele Moldovei. Unitatea parlamentară trebuie să se extindă la nivel regional, iar elementele subiective, proiectele locale, părerile diferite cu privire la alte trasee și alternative trebuie să se estompeze, în favoarea argumentelor logice și a intereselor zonale.

Mihai Chirica, primarul Iașiului – Nu sunt sceptic, sunt aproape negativist să cred că lucrurile prind contur în perioada următoare, iar imaginea pe care a lăsat-o (Guvernul, n.red.) cu introducerea tronsonului Iași – Tg Neamț în variantă de parteneriat public – privat este și răspunsul la această perspectivă. Există consensul politic, dar, din punctul meu de vedere, e mai puțin consensul guvernării, pentru că acolo lucrurile se judecă în altă modalitate. Nu există dorință.

Victor Chirilă, vicepreședinte al Consiliului Județean Iași – Cu autostrada ne aflăm în situația în care eram acum zece ani cu Aeroportul. Și acum, ca atunci, forțele politice ar trebui să-și dea mâna și să presăm Guvernul în așa fel încât să aloce fondurile necesare.

Paul Butnariu, șeful Camerei de Comerţ – Ce revoltă mediul privat este această lipsă de apetență, această indiferență în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Atâta timp cât autostrada este pe un coridor principal european, faptul că noi nu accesăm fonduri UE este similar cu o firmă privată care are bani disponibili în bancă, fără dobândă, și care dă faliment.

Romeo Asiminei, sociolog – În 2060, populația României va scădea, aceasta este ultima estimare a Institutului Național de Statistică. În ciuda acestei prognoze, populația municipiului Iași va crește cu 30% în 2060, așa că ieșenii au nevoie de autostradă.

Radu Botez, viceprimar – Cred că această autostradă nu mai reprezintă un punct important pe harta Europei din cauza războiului survenit în partea de sud-est a Ucrainei, pentru că această autostradă avea ca țel final zona Cotului Donului, zonă mineralieră puternică care ar fi favorizat economia întregii Europe. Cred că ar trebui să fim în stare să o facem cu sau fără fonduri UE, pentru că nu știm dacă există aceste fonduri.

Costel Alexe, deputat PNL – Autostrada nu ar fi intrat din nou în agenda publică dacă nu ar fi fost cele două asociații din Iași. Noi suntem astăzi în situația în care, deși am avut o etapă câștigată, discutăm în continuare cum să acționăm separat. Putem să avem o viziune comună, trebuie o structură formală sau informală în care să ne regăsim cu toții, să fie un deziderat al nostru.Dan Radu, „Moldova vrea autostradă” – Să nu ne iasă din minte faptul că autostrada A8 este importantă și este decisivă, nu neapărat pentru că este o mediană, că este în mijlocul regiunii, ci pentru că leagă această regiune de rețeaua europeană, la Tg. Mureș. Salvarea economiei moldovenești vine din această conectivitate.

Radu Grădinaru, consul onorific al Franței în România – Am, împreună cu un partener francez, un business, de 18 ani facem căsuțe de grădină pentru comerțul de hypermarket. Cărăm și livrăm cu camioane de 20 tone care traversează în primul rând România și apoi merg până în Franța, Spania sau Portugalia. Este foarte greu de lucrat din cauza acestui sector până la Oradea, ar fi superb să putem duce pe autostradă de la Iași sau de la Gura Humorului, în cazul meu până în Franța.

Vasile Toma, senator PSD – Trebuie să popularizăm valoarea proiectului care apare în Master Planul Național de Transport și anume 4,06 miliarde euro. Asta este suma de la care trebuie să pornim discuțiile, nu 6, nu 7, nu 9. Studiile de fezabilitate făcute în 2011 nu mai sunt actuale; un singur exemplu: la studiile geotehnice s-au schimbat și normativele europene.Pavel Lucescu, jurnalist – Plecăm toți și uităm tot ce s-a discutat aici, asta se-ntâmplă de ani de zile. Fără să fac vreo referire la vreun politician de aici, nici nu contează politicienii. În chestiunea autostrăzii nu contează politicienii, îi putem schimba valuri după valuri, iar ei vor avea aceeași logică de funcționare: Autostrada A8 – este bine să vorbesc despre ea, să mă laud cu ea, dar să nu mișc nimic pentru că nu-mi aduce voturi. Că există un deputat sau altul care se străduie mai mult, e adevărat, dar sunt excepții. Nu, politicienii din Moldova nu se vor uni până ce nu vor fi și în celelalte județe asociații care să-i oblige pur și simplu. E o vorbă: politicienii nu fac nimic decât de frică.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Alex Andreihttp://ziaruldeiasi.ro
A debutat în presă în anul 2005 și în prezent este reporter la „Ziarul de Iași” în cadrul departamentului administrație-politic (din 2015). Anterior, a lucrat la cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” și a fost timp de șapte ani corespondentul din Iași al „NewsIn”, fosta agenție de știri a grupului Realitatea-Cațavencu. De-a lungul timpului, a mai avut colaborări punctuale cu diverse publicații locale și centrale. În 2017 a lansat apix.ro, un ziar online dedicat dezvoltării urbanistice a Iașului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Cîțu a anunțat prioritățile legislative, după demiterea lui Voiculescu

În timp ce alianța USR-PLUS cere PNL să-l schimbe pe Florin Cîţu după demiterea ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, premierul pozează în șef de guvern liniștit și iese în mediul online cu prioritățile din agenda zilei.

Care este testul potrivit pentru descoperirea anticorpilor COVID-19?

Sunt teste specifice prin care poți afla dacă ai sau nu anticorpi COVID-19. Află care este cel mai potrivit dintre ele, conform unui medic...

Cum a modelat pandemia percepțiile geopolitice în Republica Moldova

Pandemia a modelat percepțiile cetățenilor Republicii Moldova despre Est și Vest. Dacă în urmă cu un an Rusia și China punctau abil la capitolul...