vineri, iunie 18, 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniNaștere grea, copil teribil: Povestea ICHAT, cea mai avansată clădire academică din...

Naștere grea, copil teribil: Povestea ICHAT, cea mai avansată clădire academică din Cluj-Napoca

Construit cu fonduri europene, Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei a avut parte de aproape toate problemele posibile până la materializare. Zeci de bibliorafturi de documente stau mărturie a birocrației care a însoțit realizarea proiectului în șase ani, cât au durat lucrările. Problemele au curs pe bandă rulantă: de la erori de proiectare la rezilieri de contracte, licitații fără rezultat sau furnizori neplătiți de câștigătorii licitației.

„Totul e bine când se termină cu bine” ar putea fi morala poveștii din spatele realizării celei mai moderne clădiri din mediul universitar de la Cluj, Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei (ICHAT). Aproape nimic nu a mers șnur la acest proiect, dar, până la urmă, clădirea s-a ridicat, echipamentele au fost achiziționate, iar sălile de curs, laboratoarele și amfiteatrele „duduie” acum în mastodontul de 9.700 de metri pătrați.

Ridicat pe o colină dintre două mari cartiere clujene, Mănăștur și Zorilor, ICHAT este înconjurat de livezi, vii și alte plantații din campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca. ICHAT este o clădire ultramodernă, cu dotări de ultimă generație pentru cercetare și alte activități academice, dar și cu o parte invizibilă impresionantă – sisteme de încălzire, sisteme PSI, drenaje inteligente, circuite electrice ignifuge etc.

Proiectul a costat aproximativ 43 de milioane de lei, proveniți din fondurile europene din perioada 2007-2013. Peste această sumă, USAMV a mai investit din bugetul propriu 20 de milioane de lei, în lucrări de dezvoltare, de amenajare a spațiului din jur sau de completare a dotărilor clădirii. În total, costul ICHAT a ajuns la 63 de milioane de lei, din care 43 din fonduri europene. În această sumă intră clădirea propriu-zisă, echipamentele științifice și tehnice, dar și două sere de 2.200 de metri pătrați, în total.

Povestea nu este însă așa de simplă, iar directorul general administrativ al USAMV, Lucian Naș, este de o sinceritate dezarmantă: „Foarte multe lucruri au mers prost, dar, până la urmă, ceea ce contează este rezultatul palpabil: o clădire unică în România, prin performanțele proprii și prin echipamente”.

Dintre problemele cele mai mari: proiectantul, SC Bogart, a întârziat cu un an proiectul clădirii. Apoi, firma lider a consorțiului care a câștigat lucrările de construcție, Construdava, a intrat în insolvență, când lucrarea era la 67%. Apoi, 11 proceduri de licitație pentru continuarea lucrărilor au fost anulate, până când s-a reluat construcția, fie din cauză că nu s-a prezentat nimeni, fie fiindcă firmele care au câștigat licitația nu au putut prezenta garanții. În tot acest timp, din cauza incendiului de la Colectiv, au fost modificate standardele în privința sistemelor de siguranță pentru prevenirea și stingerea incendiilor, lucru care a determinat schimbări de proiect și cheltuieli suplimentare. În total, proiectul a întârziat trei ani.

„Am avut două ierni în care nu s-a lucrat și trebuia să verific starea clădirii neterminate în fiecare zi, să nu se degradeze și mai rău. Aveam o pereche de cizme în portbagaj. Dimineața, aici începeam lucrul. Îmi puneam cizmele, dădeam un tur al clădirii. Le puneam înapoi în portbagaj, iar apoi îmi continuam drumul spre birou”, își amintește Lucian Naș.

Totuși, un lucru a mers ca pe roate: achiziția de echipamente, câștigată de subsidiara austriacă a unei firme japoneze, Shimadzu. Echipamentele au fost livrate la timp și chiar au fost cazuri în care s-a solicitat amânarea livrării unora dintre ele, pe fondul întârzierilor înregistrate la ridicarea clădirii. Echipamentele au reprezentat 15 milioane de lei din proiect, cel mai scump obiect fiind un microscop de 300.000 de euro.

Un microscop de 300.000 de euro.

Șase ani lungi

Proiectul a fost scris în 2009, iar contractul de finanțare a fost semnat în 27 septembrie 2010, având o valoare de 45 de milioane de lei. Scopul a fost de a crea primul institut de cercetări horticole avansate din România, care încorporează toate domeniile horticol-agricole moderne ce se studiază în universitățile de profil și care își propune să desfășoare cercetări avansate în domeniul științelor agricole.

Termenul de execuție a lucrărilor era de trei ani. Din motivele indicate anterior, s-a prelungit cu încă trei ani, astfel că, exact în 27 septembrie 2016, la ICHAT s-a făcut recepția lucrărilor, iar după doi ani, adică după terminarea perioadei de garanție, s-a făcut recepția finală. Au trecut abia câteva săptămâni de atunci.

De-a lungul celor șase ani cât a durat proiectul, de la semnarea contractului la recepția lucrărilor, USAMV a făcut nu mai puțin de 23 de notificări pentru prelungirea termenelor sau modificări de cheltuieli către Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, organismul care a gestionat pe plan național Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, cel prin care au fost accesate fondurile.

„Birocrația a fost uriașă, avem undeva la 70-80 de bibliorafturi de hârtii. Problema cea mai mare este însă că nu văd cum pot fi evitate astfel de probleme, date fiind procedurile actuale de licitație. Câștigă întotdeauna cei care oferă mai puțin, și, chiar dacă știi, din experiență, că nu pot să facă ceea ce s-au angajat, cu banii respectivi, poți solicita oricâte clarificări, că se acoperă cu documente. Așa am ajuns să avem aproape toate problemele posibile, de la erori de proiectare, la rezilieri de contracte, licitații fără rezultat, furnizori neplătiți de cei care au câștigat licitația și așa mai departe…”, spune Lucian Naș.

Mastodontul inteligent

Peste câțiva ani, toate acestea vor fi uitate, dar clădirea va rămâne, cred angajații și studenții USAMV cu care am stat de vorbă. În ziua în care am vizitat clădirea, în interior era un zumzet calm, un du-te – vino de studenți și profesori, în trecere spre laboratoare, amfiteatre sau săli de curs. Sus, la etajul 4, într-un atelier de floristică, o voluntară de la Asociația Floriștilor Români lucra la un aranjament inspirat de Centenar, care urmează să fie expus în centrul Clujului, la un festival. Mai jos, un grup de masteranzi urmau într-un laborator cursul de Tehnologia băuturilor din must și vin. Altundeva în clădire, alți studenți, la un curs de Procesare legume. Nu departe, în laboratorul de micropropagare (clonare), prof. univ. Corina Cătană are grijă de eprubetele în care se păstrează spre conservare și eventuală înmulțire ulterioară specii endemice din zone protejate ale României, dar nu numai. Într-o eprubetă, vedem un sequoia cât un deget arătător.

Așa arată un arbore sequoia în eprubetă.

Toate acestea sunt numai o câtime din toată activitatea din ICHAT. Clădirea dispune de 46 de laboratoare și 45 de birouri, cele mai multe dintre ele – 35 –, pentru cercetători. Se întinde pe patru etaje și demisol, are două amfiteatre, bibliotecă, sală de consiliu, 25 de grupuri sanitare și un mare număr de spații de depozitare și spații tehnice. Printre acestea, la demisol, se află și un bazin de apă de mari dimensiuni, cu stație de pompare, precum și hidrante în toată clădirea care să asigure eficiența pompierilor în caz de incendiu, independent de o sursă de apă externă. Instalațiile termice, electrice, de aerisire etc. sunt toate de ultimă generație. De exemplu, în acoperiș este montată o trapă de sticlă care, în caz de incendiu, explodează spre exterior, pentru a permite intrarea aerului și ieșirea flăcărilor.

Ca idee, doar curățarea geamurilor clădirii, care se face de două ori pe an, costă 14.000 de euro, fiind efectuată de alpiniști utilitari.

Cum au venit banii

ICHAT a fost un proiect finanțat prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritara 2 Competitivitate prin cercetare – dezvoltare și inovare, Domeniul major de intervenţie 2.2 Investiții în infrastructura de CDI și dezvoltarea capacității administrative, Operaţiunea 2.2.1 Dezvoltarea infrastructurii C-D existente și crearea de noi infrastructuri C-D (laboratoare, centre de cercetare).

Contractul semnat presupunea o finanțare de 45 de milioane de lei, dar, fiind întârziat dincolo de 31 decembrie 2015 când s-a închis POSCCE, nu au fost absorbiți decât aproximativ 43 de milioane, adică 93,41% din suma totală.

În momentul scrierii proiectului, adică în 2009, ICHAT a obținut cel mai bun punctaj pe țară.

Fotografii de Dan Bodea


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Bogdan Stanciuhttp://transilvaniareporter.ro
Bogdan Stanciu este jurnalist din 1995. A fost editor regional, pentru Evenimentul zilei, și redactor-șef adjunct regional, pentru Adevărul Holding. Din 2013 scrie la revista Sinteza și la săptămânalul Transilvania Reporter. În 2017 a fost premiat de Reprezentanța Comisiei Europene în România pentru articolele cu tematică europeană realizate.
RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

TRENDING