marți, iunie 22, 2021
AcasăProiecte editorialeOrașul UitatNepoții regelui Ferdinand I, proprietari ai Castelului Bran, suspecți într-un dosar penal...

Nepoții regelui Ferdinand I, proprietari ai Castelului Bran, suspecți într-un dosar penal după ce au lăsat în paragină un monument din Iași

Proprietarii Castelul Bran de la Brașov, nepoți ai Regelui Ferdinand I, sunt cercetați într-un dosar penal deschis de autoritățile din Iași urmare a distrugerii complete a unui monument istoric. Dominic de Habsburg Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeta Sandhofer, fiii Principesei Ileana a României, sunt suspecți în dosarul ce se află pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, împotriva lor fiind începută urmărirea penală pentru infracțiunea de distrugere. Informația a fost confirmată pentru Justiție Curată de prim-procurorul unității de Parchet, Monica Palaghia. „Dosarul este în lucru iar urmărirea penală a început in personam. Persoanele vizate au calitatea de suspect însă dosarul se află într-o fază nepublică și nu pot fi oferite mai multe informații”, a spus procurorul.

Au vrut să-l vândă

Conacul din Poieni

Dominic de Habsburg Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeta Sandhofer au primit Conacul din Poieni în 2007, în urma unei retrocedări. Până să intre în posesia moștenitorilor Regelui Ferdinand, în monumentul istoric funcționase o unitate medicală pentru copii cu handicap și pentru persoane cu probleme pulmonare. Odată cu preluarea în regim privat a monumentului istoric, cei trei membri ai Casei Regale erau obligați potrivit Legii monumentelor istorice să întrețină Conacul de la Poieni, loc în care istoricii spun că a locuit pentru o perioadă și Principesa Ileana. Acest lucru nu s-a întâmplat.
La scurt timp după ce au obținut conacul, pe site-urile de specialitate au apărut anunțuri cu privire la vânzarea terenului din zonă. Fraţii Dominic Habsburg Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeta Sandhofer au cerut, în 2009, Direcţiei de Cultură Iaşi, și un aviz pentru a putea înstrăina conacul. În adresa prin care proprietarii au solicitat autorităţilor avizul pentru a vinde moşia, aceştia înaintau şi un preţ estimativ al terenului şi al construcţiei: 823.780 de lei. Pe site-urile de specialitate, prețul cerut era de peste 200.000 de euro.

Conacul din Poieni în 2008, la un an după retrocedare

Cum clădirea și terenul aferent nu și-au găsit un cumpărător, noii proprietari au lăsat monumentul istoric de izbeliște, iar sătenii din zonă au furat cam tot ce putea fi valorificat din conac. Cu tabla și-au învelit cotețele, cărămizile le-au folosit prin curte, iar lemnul l-au pus pe foc. Totul sub privirile nepăsătoare ale autorităților locale. În 2013, un hoț din Schitu Duca, comună în care a existat conacul până să fie distrus, a murit strivit de un perete în timp ce fura căzămizi din monument. Imediat după eveniment, autoritățile locale de acolo arătau cât sunt de interesate de soarta monumentului istoric. „Doar nu era să stau eu şi să păzesc conacul”, spunea atunci primarul Mihai Mihalache, din Schitu Duca.

Plângere făcută de Direcția de Cultură

Conacul din Poieni în 2015

Abia după ce monumentul a fost devastat, reprezentanții Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu (DJCCP) Iaşi au sesizat autoritățile, invocând că proprietarii nu au asigurat paza monumentului și l-au lăsat intenționat să fie distrus. „Urmare a plângerii noastre s-a deschis un dosar care a fost soluționat în primă fază cu amendarea proprietarilor. Noi am contestat acea decizie și prim-procurorul ne-a dat dreptate și a redeschis dosarul. Pe noi nu ne interesează ce descendență au proprietarii de acolo. Nu au respectat legea, nu au avut grijă de monument și trebuie să plătească”, ne-a spus Virgil Băbâi, directorul DJCCP de la Iași.

Conacul de la Poieni în cifre

Proprietatea pe care s-a aflat conacul are o suprafaţă de 42.898 de metri pătraţi iar în 2009, înainte de a începe marea devastare, suprafaţa construită era de aproape 1.500 de metri pătraţi. „Nu a mai rămas nimic acolo”, spune acum Virgil Băbâi, care deplânge soarta monumentului istoric dispărut de la Poieni. Sătenii care au distrus cu complicitatea autorităților conacul nu au lăsat în picioare nici măcar pinii care înconjurau monumentul înainte ca acesta să fie pus la pământ. Conacul de la Poieni este doar unul dintre cele 11 monumente din județul Iași care au dispărut. Potrivit datelor furnizate de DJCCP, pe această listă neagră din județ mai figurează Casa scriitoarei Magda Isanos, Fosta Manufactură de tutun (Fabrica de Tutun), Turnul de apă de la fabrica Nicolina, Biserica „Sfântul Nicolae” din Bohotin – Răducăneni, Conacul Cantacuzino – Pașcanu din Ceplenița (în cazul căruia, de asemenea, s-a formulat o plângere penală), Casa Anghel, din satul Cornești, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Covasna, Casele familiei Cantacuzino din Cucuteni, dar și busturile lui Nicolae Gane și Barbu Ștefănescu Delavrancea. Cele două statui au fost furate, în 2013, de hoți din Parcul Copou din Iași, dezmembrate cu ciocanul și vândute la fier vechi.

Nepoții regelui Ferdinand au și Castelul Bran 

În 2006, moştenitorii Principesei Ileana cercetați acum la Iași pentru distrugere au intrat în posesia Castelului Bran din județul Brașov. Fraţii Dominic de Habsburg Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeta Sandhofer au mai primit şi casa de ceai, casa Principesei Ileana, casa administratorului, tabernaculul şi un teren aferent, parcul castelului, dar şi două lacuri. Cei trei nu au putut fi contactați în timpul documentării acestui material pentru a comenta situația conacului dispărut din județul Iași pentru care, pe lângă titlurile regale, s-au ales și cu calitatea juridică de „suspect”.

Foto: Direcția de Cultura/Ziarul de Iasi

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

CELE MAI CITITE