Nici o universitate românească nu mai este în top 1.000 mondial al Academic Ranking of World Universities (ARWU), unul dintre cele mai prestigioase clasamente de profil din lume. Cum s-a ajuns la acest eșec?
România oricum nu stătea prea bine în acest clasament. Singura instituție de învățământ superior care a fost prezentă șase ani la rând în acest top 1.000 a fost Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj. O perioadă a fost prezentă și Universitatea din București, dar în 2020 a ieșit din ierarhia mondială realizată de către realizat de Shanghai Ranking Consultancy.
Daniel David, rectorul UBB: Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani
România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai din 2023, în condițiile în care Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) nu a mai putut compensa singură erori și indecizii majore în politicile academice naționale.
Aceasta în condițiile în care, în ultimii trei ani, UBB a fost singura universitate care a reprezentat România în rankingul Shanghai (ARWU), a transmis rectorul UBB, Daniel David, într-un comunicat de presă.
Daniel David susține că țări vecine și/sau cu istorii similare au cel puțin o universitate în acest ranking (ex. Belgrad/Serbia, Lubliana/Slovenia, Budapesta-Szeged/Ungaria, Zagreb/Croația, Vilnius/Lituania etc.).
„Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor!”, a precizat rectorul.
Arhitectura universitară comunistă, păstrată până la zi
Daniel David menționează că statul român a păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948, dând ca exemplu faptul că dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci Medicina sau dacă ar fi fost corectată această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking (pornind de la universitățile istorice din București/Cluj-Napoca/Iași, dar și din alte centre universitare deja cu tradiție).
„Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă științele universitare clasice și medicina și alte componente complexe de inginerie/tehnologie).
Modele în care universitățile comprehensive nu au și componenta biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internațional.
Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale.
Franța și Ungaria au concentrat resurse academice și astfel au prezențe adecvate în clasament”, a menționat Daniel David.
Ne-au lipsit programe de excelență cu adevărat
Rectorul susține că UBB nu a fost susținută absolut deloc specific pentru a se menține în rankingul Shanghai global (a fost susținută, la fel ca celelalte universități, doar pentru prezența în unele domenii din acest clasament).
„Mai mult, toată filosofia finanțării, inclusiv a finanțării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susține simultan atât intrarea mai multor universități românești în clasamente (obiectiv corect!), cât și dezvoltarea celor care sunt deja acolo; din păcate, noi am accentuat în țară – prin toate mijloacele de evaluare și finanțare – doar intrarea mai multora.
Ne-au lipsit programe de excelență cu adevărat, după modelul Franței, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alții din afară au crescut mai repede și mai mult decât noi și astfel țara a rămas nereprezentată în clasamentul Shangahi”, a precizat rectorul UBB.
Citește și: De ce se pregătesc Fundațiile lui Soros să părăsească UE
Am inițiat dezvoltarea componentei biomedicale
Daniel David afirmă că UBB a luat măsuri interne importante, prin care au crescut ce a depins de instituție, respectiv numărul publicațiilor Web of Science.
„Premiile Nobel/Fields Medals și Higly Cited Researcher nu depind însă de noi (am avut un reprezentant în Higly Cited Researcher, dar nu și în acest an).
Am inițiat dezvoltarea componentei biomedicale, pentru a corecta modelul comunist, dar va dura până se vor vedea rezultatele. În principiu, aceste măsuri ne ajută în multe rankinguri majore (spre exemplu în clasamentul QS 2024 UBB are cea mai bună performanță din țară și din istoria sa), dar nu și în rankingul Shanghai (ARWU)”, a scris Daniel David.
Rankingul global este condus de Harvard (pentru al 21-lea an consecutiv), urmată de Stanford și Massachusetts Institute of Technology. Pe locul al patrulea este Cambridge, iar top 5 este închis University of California – Berkeley.
Ciprian Mihali, profesor la UBB Cluj: „Cât se poate de repede”
Lumea bună a facebook-ului este scandalizată de faptul că UBB nu se mai află în ierarhia primelor 1.000 de universități din lume. Și mai toate comentariile negative privesc această universitate.
Ar fi însă util ca vehemența marilor critici sociali de pe rețelele sociale să privească, bunăoară, și alte prestigioase universități românești, precum USAMV București, condusă de eternul Sorin Câmpeanu, Universitatea din Alba Iulia, feuda unui fost ministru PSD, cea din Suceava, din Târgu Mureș, din Brașov, din Târgoviște, din Arad, chiar și din Timișoara, toate având conduceri politice eternizate și putrezite prin legea educației pe care și-au scris-o și votat-o singuri în Parlament.
Pentru mărețele lor succese internaționale, rectorii lor merită și primesc mandate de peste douazeci de ani.
V-aș fi recomandat să citiți site-ul Consiliului Național al Rectorilor condus de inoxidabilul Sorin Câmpeanu, să vedeți cum funcționează instituția care conduce de facto învățământul superior românesc, dar, ghinion, acest site este în reconstrucție din 2017: „Pentru moment site-ul este în reconstrucţie. Ne cerem scuze revenim cât se poate de repede”.
Rețineți măcar ironia formulării (pentru niște mandate de douazeci de ani, șase ani e încă „repede”), precedată de lipsa punctuației.
Alte patru universități americane și una din Marea Britanie completează top 10: Princeton, Oxford, Columbia, California Institute of Technology și University of Chicago.
Claudiu D. Tufiș, profesor universitar la Universitatea din București: În urmă cu 7-8 ani avertizam că se va ajunge aici
Mă bucur că sunt mai mulți oameni atenți la situația universităților românești în rankingurile internaționale. Trei comentarii:
(1) În urmă cu 7-8 ani avertizam că se va ajunge aici, pe baza structurii scorurilor și a observațiilor mele privind situația din universitățile din Romănia.
Ce am realizat? Am perceput reacțiile primite atunci astfel:
– de la cei aflați în poziții de conducere, atât în universitate, cât și în minister, reacțiile au fost de ușoară nemullțumire pentru că le descriam o situație și un scenariu care nu le plăceau. Replicile au fost din categoria „nu e cazul să îți bați tu capul cu lucrurile astea / lucrurile sunt complicate, nu știi tu în ce limite putem opera”.
– la nivel individual replicile au fost mult mai negative. Am și acum colegi care mă urăsc pentru că le-am spus de câteva ori în ședințe că poate e momentul să încerce să publice și în jurnale de specialitate din străinătate și în engleză, că profesorii făcuți pe două cărți și trei articole la editurile prietenilor nu au cum să ajute universitatea să câștige puncte dacă se opresc la nivelul acela.
Pe scurt: nu am reușit nimic altceva decât să îi enervez pe colegi și pe „șefi”. Nici de jos și nici de sus nu a existat în ultimii 7-8 ani un interes real de a îmbunătăți situația universităților.
Eu sunt mai căpos de felul meu, așa că am continuat să spun lucrurile astea, măcar și pentru a putea spune, egoist, „I fucking told you”. Mi-am văzut de ale mele și prefer să lucrez cu oameni din afara țării plus încă un grup de 10-15 oameni din țară, cu care am mai multe în comun.
(2) Cum menționa și Dan, universitatea înseamnă nu doar profesori ci și studenți. Da, jumătate din cadrele didactice universitare nu au ce căuta la catedră. Da, universitățile nu oferă condiții acceptabile pentru cercetare și predare. Dar asta e doar jumătate din ecuație.
Studenții ajung la universitate insuficient pregătiți pentru studiu
Cealaltă jumătate este formată din studenți și nivelul mediu de dezinteres crește de la an la an. Cei care predau știu foarte bine că un curs de succes este un curs bazat pe interacțiune, nu un curs unidirecțional, de la profesor la student.
Nu știu ce se întâmplă în preuniversitar, dar studenții ajung la universitate insuficient pregătiți pentru studiu. Și nu vorbesc despre ce și cât știu ci despre disponibilitatea lor de a fi studenți, de a citi, de a participa, de a pune întrebări. Aici depinde de fiecare profesor cum reacționează la astfel de situații. Dar asta nu este o soluție ci doar cârpeală.
(3) Despre finanțare și salarizare nu are rost să mai vorbesc. Am spus de multe ori ce trebuia spus. Faptul că universitățile plătesc ora de predare la universitate la nivelul la care e plătit și cel care întoarce burgerii la McDonalds spune suficient.
Faptul că România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește finanțarea cercetării spune suficient. Așa că ne retragem în consultanță pentru organizații internaționale, unde suntem plătiți normal, nu cum ne plătește statul român.
Până când ne vom sătura de mizeriile pe care le trăim zi de zi și vom decide că ne este mult mai bine să lăsăm universitățile să trăiască cu deciziile pe care le-au luat.
Claudiu Crăciun, cadru universitar la SNSPA: Topul acesta privilegiază universități vechi
„Topul” universităților care ne-a încins zilele acestea este un produs de consum mediatic și de piață, nu unul „obiectiv”, menit să ofere o evaluare instituțională reală și cu consecințe, de pildă finanțări sau politici corective.
Ne dăm cu capul de pereți pentru că niște oameni au simțit nevoia să compare 2500 de universități care în afară că dau diplome, nu au nimic în comun. Să aduni universități și specializări medicale, agronomice, inginerești, umaniste, sociale, de arhitectură, universități care servesc scopuri multiple, și să le pui în aceeași ierarhie este o aberație.
Selecția criteriilor și utilizarea indicatorilor sunt foarte problematice și nu au cum să fie altfel. In topul Shanghai, trebuie să ai absolvenți sau profesori care au luat Nobelul.
Nicio universitate din Uniunea Europeană în top 15 Academic Shanghai Ranking 2022.
Profesori care sunt în topul citărilor într-o anumită bază de date.
Topul acesta privilegiază universități vechi, din spațiul anglo-saxon, generaliste dar cu departamente ‘hard science’ puternice sau direct universități tehnice.
Iar faptul că majoritatea universităților sunt aglomerate în grupuri de o sută pentru că nu pot fi diferențiate arată că indicatorii sunt impreciși.
London School of Economics, universitatea pe care o cunosc mai bine, și un reper în științele sociale, este undeva la grămadă în plutonul 150-200. Poate trebuia să încerc să merg la Tsinghua din China, e pe locul 22. European University Institute din Florența nici nu apare în top, fapt suficient pentru a arunca direct la gunoi acest top.
Asta nu anulează faptul că România își finanțează inadecvat universitățile și nu are infrastructură pentru cercetare. Dacă vrem să ne aliniem cercetării si educației europene, o putem face în 10-20 de ani cu finanțare corespunzătoare.
Cu planuri de carieră solide pentru profesori/cercetatori, conectate la cercetarea europeană. Și orientate catre studenți, marii absenți ai acestor topuri.
Degeaba publicăm în reviste internaționale dacă cunoașterea nu e transmisă mai departe și utilă social.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
primul motiv rezida in faptul ca tara este condusa de un „dascal” si 2), tara este condusa de iohanis:„VOLUMUL TRANZACȚIILOR CU PROPRIETĂȚI COMERCIALE A SCĂZUT BRUSC, CU 43%, ÎN PRIMUL SEMESTRU AL ACESTUI AN…prognozeaza o situatie si mai negativa…”///2- „investitiile straine au scazut cu 13 la suta…”(Cronica.ro)___––___Exact ce-i place lui iohanis si grupului de antiromani, dar care sunt in cele mai inalte posturi si functii, sa distruga tara „pas cu pas” si cand va termina el mandatul sau, cu milioanele ascunse prin Austria si Germania, impreuna cu ceilalti banditi(toti milionari, la fel), se vor retrage intr-un paradis fiscal, unde nu exista intrebari despre cum ai facut milioanele ci cate ai…Mai mult, o multime de indivizi cu grade inalte in armata, acum rezervisti cu cel putin 12-13 mii/una, sunt deja plecati in diverse tari prospere, unde toaca banii pentru care nici nu au muncit, nici nu cotizat la pensie si-culmea nerusinarii! -au iesit la pensii si sub 50 de ani, acelasi gangster politic-iohan- le-a semnat pensionarile si cuantumul pensiilor…Parerea mea este ca nori negri si grei vin peste Romania, ca tara, stat si natie…
In general- desi specificam despre educatie- trendul in Romania este format de „elite” si urmat pana in cel mai mic catun, asa ca exact pentru acest lucru univarsitatile romanesti sunt retrogradate, interesant, in acesti ultimi ani, de cand iohanis „conduce” natia…Ce mai bataie de joc! Reprezentantul-absolut nesemnificativ- al unei microminoritati etnice (venita de nu stiu unde!)si religioase, conduce o natie care se lauda cu mii de ani de romanism si ortodocsism! Mai jos, alte realitati -la zi- care fac parte din planul cincinal al lui iohan& comp, desi declaratia respectiva(prima) este doar o fumigena, sa creada lumea ca chiar se vor lua masuri, in schmb, a doua este f. valida. pentru ca iohan& mafiile au stiut unde sa”sape”:Ministrul Finanțelor, : ”Țopăiala și dezmățul pe bani publici nu pot exista la infint!///2-Scenariu sumbru în cazul unui atac al Rusiei asupra României. General american: ”Drumurile și căile ferate nu vor ajuta forțele române sau pe cele ale NATO”(ziare.com)-
[…] Citește și: De ce nu mai este nici o universitate românească în top 1.000 mondial […]
sigur ca in lume functioneaza zeci de mii de universitati, asa ca, caderea din top O MIE este si mai problematica, insa este norma, pentru Romania iohanica:
Romania reintra in top 50 cele mai inovatoare economii:„… locul 48…”____–-____avand in vedere ca in lume exista cel mult 203 tari(si „teritorii”), iar ca reale economii (inclusiv de subzistenta) sunt in numar de cel mult 150, locul 48 nu spune decat ca in Romania pluteste starea de submediocritate, este ca si cum ai zice-in sport- ” nu s-a urcat pe podium, dar a luat locul 12″!!! , asa este de mare diferenta intre primele(nu doar 3 tari) 10 tari( top ten) si acest loc 48…///
-II-exemplu de top 10, unde Romania nu este sub nicio forma pomenita:
INSIDER
Japan Airlines is the best airline in the world, according to a recent study — see the list of the top 10 airlines:
1-Japan,
2-Singapore,
…
6-All Nipon Airways (Japan de 2 ori!)
7-Etiopia !!!!!!!!
…
10-Vietnam.