Guvernul României a adoptat proiectele legilor justiției în 24 august și se grăbește să le treacă prin Parlament în mai puțin de o lună, într-o comisie reunită și, posibil, în procedură de urgență. Guvernul speră astfel să ridice în această toamnă Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).
Nu numai că proiectele de legi nu rezolvă problemele apărute în perioada 2017-2019, dar întorc sistemul judiciar românesc la standarde din perioada de pre-aderare, potrivit unui raport realizat de Expert Forum (EFOR).
Raportul, intitulat „Noile legi ale justiției: reformă sau întoarcerea la metehne din perioada de preaderare?”, prezintă prevederile problematice introduse în proiectele legilor justiției aprobate de Guvern.
MCV nu va fi ridicat oricum
EFOR atrage atenția că Guvernul și-a asumat expres prin programul de guvernare că proiectele de legi vor fi supuse avizului Comisiei de la Veneția înainte de a fi adoptate de Parlament.
„Adoptarea legilor justiției în orice formă nu va fi considerată suficientă, ci doar dacă modificările legislative adoptate răspund angajamentelor asumate. De altfel aceasta a fost si poziția Comisiei Europene. Comisarului european Vera Jourova și-a exprimat sprijinul pentru România în demersurile sale de ridicare a MCV dacă reforma justiției va fi adoptată.
După adoptarea proiectelor de către Guvern pe 24 august, Comisia Europeană a subliniat că ridicarea MCV e direct legată de îndeplinirea angajamentelor asumate. Adoptarea legilor justiției este un și un angajament asumat de Guvernul României prin Programul de Guvernare 2021-2024 și prin PNRR.
Jalonul din PNRR descrie ce obiective trebuie să atingă noile legi, printre care se numără consolidarea independenței magistraților, recrutarea și promovarea pe criterii meritocratice și eficientizarea Inspecției Judiciare”, potrivit EFOR.
Raport despre noile legi ale justiției
Programul de guvernare al actualului guvern prevede expres că proiectele de legi ale justiției vor fi supuse avizului Comisiei de la Veneția înainte de a fi adoptate de Parlament. Analiza făcută de specialiștii Comisiei de la Veneția ar reprezenta o garanție obiectivă că textele propuse răspund într-adevăr obiectivelor asumate. EFOR constată ca nici ministrul Justiției, nici premierul nu au anunțat că ar avea intenția demarării acestui demers.
Dincolo de aspectele procedurale și de transparență decizională, prevederile problematice introduse în proiectele aprobate de guvern trebuie interpretate în contextul național și coroborate cu celelalte norme legale pentru a înțelege corect impactul pe care îl vor avea asupra funcționării sistemului judiciar românesc.
Citiți AICI raportul integral al EFOR – „Noile legi ale justiției: reformă sau întoarcerea la metehne din perioada de preaderare?”
Citește și: Cum a apărut amendamentul toxic al avertizorului anonim obligat să se identifice
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa imagine: expertforum.ro)
In general legea pare a fi ok . Nemultumirile, ce tin de cazuri punctuale , au aparut de multa vreme in Presa .Sa vedem rezultatul final si ceea ce Comisia de la Venetia ne va spune .In afara unor entitati ce nu sunt parte a sistemului nimeni nu a contestat decisiv Legea in cauza . Pina si seful DNA s-a rezumat la a ne spune cum micile divergente nu influenteaza decisiv efectele Legii .Nemultumiti vor exista mereu .