Instituțiile publice și companiile private nu vor mai putea desfășura programe de internship fără plată. Obiectivul face parte din Rezoluția pentru Tineri adoptată miercuri de Parlamentul European și urmărește evitarea exploatării tinerilor.
Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European și raportor al Rezoluției pentru tineri, a afirmat că tinerii intră într-un cerc vicios, odată cu finalizarea studiilor: nu au destulă experiență pentru un loc de muncă, iar stagiile de practică sunt de cele mai multe ori neplătite la noi în țară.
Astfel, în absența unui sprijin financiar prelungit din partea familiei, tinerii ajung într-o situație limită.
„Unul dintre proiectele fanion pe care le-am pus pe masă este cel legat de faptul că internship-urile nu ar mai trebui să fie neplătite și că aceasta este de fapt o formă care poate ajunge până la exploatarea tinerilor, care muncesc «pe degeaba», în condițiile în are discutăm de un cerc vicios: când un tânăr termină studiile, nu are o experiență pentru a putea să se angajeze.
Pe de altă parte, nici nu își poate permite să facă un stagiu neavând nici un fel de venit. Atunci, dacă părinții nu pot să îi acopere aceste cheltuieli, tânărul este nevoit să rămână în limbo în această perioadă. Noi am introdus cerința unui cadru legal din partea Comisiei Europene care să regleze nevoia de a plăti internship-urile, aceste stagii, peste tot în Europa”, a declarat europarlamentarul Dragoș Pîslaru, în cadrul unui briefing de presă despre Rezoluția pentru Tineri a Parlamentului European.
Citește și: Cum vor schimba meseriile viitorului România. Suntem ultimii la digitalizare
Legislație europeană privind desfășurarea internship-urilor
Ca parte din Rezoluția pentru Tineri, Comisia Europeană va introduce cadrul legislativ necesar, astfel încât stagiile de practică să fie plătite, indiferent că vorbim de locuri de muncă la stat sau în mediul privat.
„Este vorba de a defini la nivel european ce se înțelege prin internship-uri, de a găsi o definiție comună și un cadru comun. Aici discutăm de legislație secundară, dar ce este important este să menționăm faptul că, în acest moment, Comisia Europeană va veni în câteva luni cu clarificări pe acest subiect pentru a menționa că aceste stagii ar trebui plătite”, a arătat europarlamentarul.
Cine va plăti internship-urile tinerilor?
Prin Fondul Social European Plus, Uniunea Europeană poate oferi finanțare pentru plata internship-urilor, în primă fază. Ulterior, statele membre vor putea aloca un buget pentru stagii care să determine implementarea politicii publice.
„În primul rând, din Fondul Social European Plus, tot ce înseamnă programe de ucenicie, stagii, internship-uri sunt eligibile. UE sprijină prin măsuri directe de ocupare sau de pregătire a ocupării și Comisia Europeană are mandatul ca acești bani serioși pe care îi avem pe politica de adeziune și nu numai să fie folosiți pentru a sprijini aceste programe. (…) Banii europeni vor veni în întâmpinarea acestui deziderat, ca stagiile să fie plătite. Discutăm nu de o plată de 100%, pentru că ar trebui ca și instituțiile publice sau private care oferă aceste intership-uri să poată să aibă o contribuție.
Instituțiile publice, cred eu, de acum încolo vor avea datoria să plătească stagiile. Deja la nivel european este o chestiune foarte clară că tot ce înseamnă stagii se plătește. Vor fi necesare ajustări și la nivelul legislației naționale a statelor membre pentru a explica acest lucru și pentru a da un buget de stagii care să poată determina implementarea. Vom avea fonduri europene într-o primă fază.
Referitor la sectorul privat, aceste stagii, în măsura în care acestea sunt utile și există o activitate, nu cred că ar exist o mare reticență în a avea niște sume care să poată fi folosite ca plată, pentru ca cei care sunt în stagii să își poată permită o cazare și mâncare în acea perioadă”, a mai arătat Dragoș Pîslaru.
Citește și: Românii pot schimba viitorul Uniunii Europene. Propunerile lui Claudiu Vatau
Rezoluția pentru Tineri, adoptată
Rezoluția mai prevede măsuri legate de extinderea programului ERASMUS+ sau Discover EU, programe de sprijin privind sănătatea mintală a tinerilor europeni, investiții în tineri și impulsionarea programelor de formare continuă, implementată cu succes de state precum Danemarca. Nu în ultimul rând, investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență pe capitolul educație și tineret vor putea contribui la pregătirea tinerilor pentru piața muncii post-pandemică.
Rezoluția eurodeputatului Dragoș Pâslaru privind soluții pentru tineri a fost adoptată miercuri seară de Parlamentul European, reunit la Strasbourg, cu 580 de voturi pentru, 57 împotrivă și 55 de abțineri.
Citește și: Republica Moldova: o țară salvată de femei
