miercuri, 1 decembrie 2021
AcasăProiecte editorialeFacts not FakeNoua derivă a continentelor. Schimbări geopolitice provocate de pandemie

Noua derivă a continentelor. Schimbări geopolitice provocate de pandemie

Este deja de domeniul evidenței că pandemia Covid-19 a produs și va mai produce, între multe alte și complexe efecte, și schimbări geopolitce. Lumea de azi nu mai este cea de acum un an și cea de după 2021 se anunță a fi și mai diferită. Chiar dacă nu se poate vorbi – încă – de schimbări la vârf în ierarhia statelor lumii, virusul SARS-CoV-2, acționând ca un revelator fotografic sau ca o hârtie de turnesol, a pus în lumină realități până acum evitate și a determinat modificări spectaculoase ale strategiilor politice, economice și sociale. Vor fi învinși și învingători.

Se poate spune că niciun stat nu s-a descurcat prea bine. Mai ales la început, când a fost un adevărat haos – inclusiv din cauza faptului că mulți oameni, inclusiv șefi de stat, așa cum am amintit într-un articol anterior, au considerat că „e doar o gripă”, că nu e cazul să ne agităm prea tare, că se va stinge natural etc. Practic, în scurt timp, toate sistemele de sănătate au intrat în criză, ceea ce, conform unei analize făcute de Ana-Maria Anghelescu pentru platforma de dezbateri Contributors, a pus în lumină necesitatea solidarității și cooperării, în ciuda tendințelor suveraniste și chiar naționaliste ale statelor. „Deși majoritatea resurselor statelor au fost alocate sistemelor de sănătate și diminuării efectelor economice, și uneori repatrierii cetățenilor aflați în afara granițelor, pandemia de Covid-19 a oferit oportunități de întrajutorare în planul politicii externe, mai ales că astfel de momente de criză rămân în memoria colectivă și pot reprezenta o ocazie pentru o (re)lansare a relațiilor bilaterale, pe principiul «prietenul la nevoie se cunoaște»”.

Interesant este că, deși o parte dintre țările din Asia Centrală au graniță directă cu China, primele cazuri de infectare cu Covid-19 au fost detectate în Kârgâzstan, Kazahstan și Uzbekistan abia în a doua jumătate a lunii martie 2020, fiind cazuri de import prin cetățenii întorși din Europa sau care făcuseră un pelerinaj la Mecca, în Arabia Saudită. „Măsurile adoptate pentru contracararea răspândirii virusului au fost destul de rapide (…) În luna mai, toate cele trei țări au început să introducă măsuri de relaxare, menite să sprijine sectoarele economice puternic afectate de carantină. Costul acestor relaxări a fost o nouă creștere semnificativă a cazurilor de infectare cu Covid-19 și o supraaglomerare a sistemelor medicale. Nici efectele propagandistice nu au lipsit atunci când au fost raportate numeroase cazuri de pneumonie care, din cauza insuficienței testelor, nu au putut fi depistate ca fiind cauzate de virusul Sars-Cov2, și au generat panică în rândul populației, după ce Ambasada Chinei în Kazahstan a avertizat cu privire la o epidemie de pneumonie mai periculoasă decât infecția cu Covid-19. Având în vedere situația, Kazahstan și Kârgâzstan au început să introducă în numărătoarea cazurilor de infectări cu Covid-19 și aceste cazuri de pneumonie, ceea ce a condus la statistici alarmante, semnalate inclusiv în presa internațională, iar Kazahstan și Uzbekistan au reintrodus măsuri de carantină începând din iulie până în august, acestea fiind prelungite și adaptate periodic”.

O situație specială a fost în Tadjikistan, care a confirmat primele cazuri de Covid-19 abia la sfârșitul lunii aprilie, iar „În clubul «select» al țărilor care nu au confirmat nici un caz de infectare cu Covid-19 a rămas și Turkmenistan, care a permis abia în luna iulie o vizită a unei delegații a Organizației Mondiale a Sănătății (…) Într-o conferință de presă comună, aceștia au anunțat că Turkmenistan va acționa «ca și cum virusul este deja în țară», deși oficial nu există nici un caz. Rapoartele neoficiale arată însă o situație mult mai dramatică, virusul făcând deja victime în rândul populației, cadrelor medicale, dar posibil și al diplomaților”.

O lume fundamental diferită

În 26 octombrie, în Comisia pentru Afaceri Externe a Uniunii Europene, a fost votat cu 49 de voturi pentru, 6 contra și 12 abțineri, un Raport referitor la consecințele epidemiei de Covid-19 în materie de politică externă. Documentul conține o lungă serie de premise, dintre care merită menționate: „Întrucât pandemia afectează în mod disproporționat cele mai vulnerabile țări și întrucât unele țări nu au reacționat și nu au luat măsuri de securitate adecvate și rapide pentru a reduce răspândirea bolii; întrucât guvernul chinez a minimizat importanța epidemiei de COVID-19 la izbucnirea acesteia; întrucât discursurile care se referă mai degrabă la caracteristicile geografice și nu la terminologia medicală atunci când menționează boala COVID-19 sunt stigmatizate; întrucât virusul a ucis aproximativ un milion de persoane la nivel mondial și a demonstrat că numai prin coordonare și solidaritate între țări poate fi ținut sub control și îi pot fi atenuate efectele” și trage nu mai puțin de 58 de concluzii, printre care:

(Parlamentul European)

„Afirmă că pandemia mondială de COVID-19 este un factor de schimbare în mediul internațional, un multiplicator de risc și un catalizator al schimbării ordinii mondiale (s.n.); subliniază importanța fundamentală a consolidării rezilienței interne a UE, a dezvoltării de noi parteneriate și a consolidării viziunii sale multilateraliste la scară mondială, cu un răspuns ferm și coordonat de politică externă;

Regretă lipsa unei poziții de lider la nivel mondial și a unui răspuns internațional coordonat în gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19; condamnă nedezvăluirea unor informații critice; respinge urmărirea unor soluții izolaționiste; obiectează vehement față de intensificarea naționalismului autoritar, a campaniilor de dezinformare susținute de stat și a promovării unor discursuri false care provoacă neîncredere și subminează societățile democratice și cooperarea internațională și ridică semne de întrebare cu privire la rolul UE în lume; subliniază că cooperarea la nivel mondial, o abordare globală incluzivă și o coordonare globală sunt esențiale pentru a aborda în mod eficace criza sanitară mondială și alte amenințări de la nivel mondial;

Regretă că unele guverne și unii lideri politici de pe glob utilizează criza ca pe o oportunitate de a-și atribui puteri excesive și de a-și urmări propriile agende politice prin limitarea drepturilor omului, subminarea standardelor democratice, slăbirea statului de drept, diminuarea rolului parlamentelor, limitarea libertății mass-mediei, incitarea la campanii de ură împotriva grupurilor minoritare, lansarea unor campanii de dezinformare care amenință reformele și valorile proeuropene, și prejudicierea cooperării internaționale;

Este de acord cu faptul că lumea post Covid-19 va fi fundamental diferită (s.n.) și va avea consecințe importante asupra politicii externe a UE și consideră că pandemia de Covid-19 a confirmat necesitatea unei politici externe și de securitate a UE mai puternice și mai eficiente;

Își exprimă preocuparea cu privire la o serie de erori și la lipsa de transparență în ceea ce privește reacția inițială a Chinei la pandemia de Covid-19, care implică ascunderea amplorii problemei, încercările de manipulare și de nedivulgare a informațiilor, slaba comunicare cu OMS, cenzura, suprimarea, amenințarea, persecuția și dispariția forțată a avertizorilor de integritate, a activiștilor pentru drepturile omului și a cetățenilor jurnaliști, precum și crearea unor îndoieli cu privire la numărul oficial de victime cauzate de Covid-19, toate acestea având un impact negativ asupra capacității UE de a anticipa, de a se pregăti și de a face față crizei Covid-19, precum și un cost în vieți umane;

Își exprimă profunda preocupare cu privire la încercările sistematice ale Federației Ruse de a submina unitatea UE și răspunsul său la criză, de a crea neîncredere între UE și țările din Balcanii de Vest și cele din cadrul Parteneriatului estic prin intensificarea campaniilor de dezinformare de la începutul pandemiei de Covid-19 și prin atacurile cibernetice împotriva organizațiilor de cercetare, precum și prin politizarea asistenței umanitare”.

Criza fără precedent care a pus statele la încercare

Într-un interviu din luna mai pentru CaleaEuropeană.ro, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, declara că, și în această situație, „România își păstrează cele trei ancore de stabilitate, respectiv Uniunea Europeană, NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA”. Concret, „în contextul pandemiei de COVID-19, România și Statele Unite s-au sprijinit reciproc. România a adus materiale sanitare achiziționate din Coreea de Sud, folosind o aeronavă americană din cadrul Unității de Transport Strategic a NATO, pe cheltuiala Statelor Unite. De asemenea, Statele Unite au sprijinit achiziționarea de către România, prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a unor echipamente de testare de tip PCR pentru coronavirus, la care se adaugă și ajutorul de 800.000 de dolari pentru România dedicat pandemiei de COVID-19. Tot ca urmare a acelui dialog telefonic între cei doi președinți, au putut fi aduse în România un număr de 200 de ventilatoare medicale pentru a fi utilizate dacă este nevoie, sperăm să nu fie nevoie, în spitalele românești. Ca semn al solidarității pe care și România o arată față de eforturile pe care Statele Unite le fac pe plan intern pentru combaterea pandemiei de COVID-19, România va trimite în Statele Unite o echipă de medici militari în perioada imediat următoare”.

Ministrul a mai spus: „Criza aceasta generată de pandemia de COVID-19 este fără precedent. A testat la maxim capacitatea de reacție a statelor membre, inclusiv a României, capacitatea de reacție a instituțiilor europene și care a cerut un răspuns pe măsură. Într-o primă fază, Comisia Europeană a reacționat ceva mai lent (…) Ulterior, răspunsul UE a fost unul extrem de sofisticat și amplu. În plan economic, în plan sanitar, în planul tranzitului de mărfuri și de persoane”.

La sfârșitul lunii mai România livrase deja echipamente medicale în Italia, Spania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Lituania.

Patru luni mai târziu, Parlamentul European a publicat un amplu studiu despre „Implicațiile geopolitice ale pandemiei Covid 19”, al cărui punct de plecare este:

„De când coronavirusul și-a început răspândirea în întreaga lume, mulți analiști au dezbătut impactul său: va accelera, doar, tendințele existente anterior sau se va dovedi a fi un «schimbător de joc» geopolitic, creând o lume profund diferită? Răspunsul este mult mai complex decât o singură variantă: lumea din timpul și de după Covid-19 va avea elemente ale ambelor lumi, cea veche și cea nouă, ale celei cunoscute și celei încă necunoscute. (…) Prima secțiune evaluează tendințele geopolitice care au precedat pandemia și măsoară impactul actual și așteptat asupra acestora, în timp ce a doua secțiune prezintă spațiul de acțiune și schimbare creat de perturbare. În a treia secțiune, interacțiunea dintre tendințe și incertitudini este explorată în trei scenarii cu ținta în 2025: Distanțarea strategică; Europa în autoizolare; Lumea în carantină. Studiul constată că politica externă europeană intră într-o eră de redefinire în care Parlamentul European ar trebui să joace un rol crucial. Aceasta înseamnă conturarea elementelor de autonomie strategică, dar și eficientizându-le între ele. Ca atare, politica externă clasică trebuie să își unească forțele cu alte tipuri de politici, cum ar fi cele de mediu și tehnologice, comerțul, comunicarea strategică – și, desigur, sănătatea. Fie și doar pentru atât, pandemia se dovedește deja a fi un schimbător de joc”.

Lanțurile comerciale în care China a legat lumea

Pentru a înțelege mai bine toate acestea, am stat de vorbă cu Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning:

– Cât de schimbată va ieși lumea din această pandemie? Vom fi mai înțelepți, mai pregătiți pentru așa ceva, sau în scurt timp totul va fi la cel ca înainte?

– Există deja schimbări, s-au făcut evaluări, iar Centrul pe care-l conduc a publicat o carte, după un program de șase luni, despre impactul pandemiei, după primul val, asupra individului, societății, politicului, leadership-ului, dar și relațiilor internaționale și securității globale. În acest moment este deja sesizabil un impact relevant asupra lumii și există posibilitatea ca anumite transformări pe care noi le-am identificat la primul val să devină permanente odată cu repetarea lor, adică la al doilea val, cel din prezent, și la un al treilea val, în 2021, până când ajungem să producem acea imunizare datorată vaccinării. Există chiar și o evaluare făcută de Atlantic Council, care arată că este o probabilitate de 75-80% ca pandemia de coronavirus să devină anul viitor mai importantă, ceea ce înseamnă că impactul se va multiplica.

Iulian Chifu

– În ce domenii se manifestă cel mai clar aceste transformări?

– Foarte importante s-au dovedit a fi capacitățile la nivel digital. Statele care au dezvoltate aceste capabilități au reușit să se adapteze în mai mare măsură lucrului de acasă, iar cele care nu au rețelele de comunicare bine puse la punct firește că s-au adaptat mai greu. La nivel global, este relevant comerțul internațional, mai exact lanțurile comerciale, care trec în cea mai mare parte prin China, fără a mai vorbi despre numărul de produse manufacturate aici. Pe fondul unei politici americane, a lui Donald Trump, îndreptate spre rivalitatea cu China, s-a produs un început de de-localizare, de debranșare a Chinei de la aceste lanțuri. Cu alte cuvinte, o trecere de la pragmatismul strict comercial către o variantă de realism care ia în calcul în primul rând securitatea statelor, pentru că ne-am trezit că statele lumii căutau toate același produs, în același timp, un produs care era fabricat, în special în zona manufacturieră, în China, începând cu cele mai urgente produse, în situația dată: măști, mănuși, ventilatoare. Lucrurile astea evident că nu pot să rămână așa, au început deja politici de de-localizare spre Japonia sau Coreea de Sud. În primul rând Statele Unite, desigur, dar și Uniunea Europeană și-a propus un program de relocalizare a producției manufacturiere în Africa de Nord, ceea ce ar soluționa mai multe probleme – în primul rând ar fi mult mai aproape de Europa, în al doilea rând ar genera locuri de muncă, în al treilea rând ar tempera migrația sudică și zona aceasta de turbulență. Citez proiectul lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă al UE.

– Dacă înțeleg eu bine, se poate vorbi despre un efect secundar pozitiv al pandemiei?

– Schimbările au venit în mod natural, fiind doar expuse de pandemie. Nu știm încă dacă sunt bune sau rele, pentru că fiecare pas presupune o întărire a securității, investiții majore, construcția capacităților de producție necesare, identificarea forței de muncă și pregătirea acesteia. Nu putem vorbi despre o formulă de tip alb/negru, sunt nuanțe de gri, dar este într-adevăr o perspectivă mai degrabă pozitivă, în final, de reechilibrare a comerțului global. Nu înseamnă însă neapărat că e mai simplu și s-ar putea să se dovedească mai costisitor. Securitatea costă. China a reușit să domine lanțurile comerciale și producția manufacturieră pe baza prețurilor, în vreme ce în lumea occidentală contează mai mult calitatea și eficiența produselor. Și accesibilitatea lor în timp de criză. Donald Trump este cel care a pus reflectorul pe această politică a Chinei.

Schimbarea de la Casa Albă ar putea influența în rău acest proces?

– În mică măsură. Nu se pune problema unor schimbări majore, ci doar de nuanță, de manieră. Joe Biden a anunțat un sistem de ajustări care țin de poziția SUA, la nivel global, ca actor de prim plan, și vedem asta și în selecția sa de membri ai noii administrații. Există întotdeauna o continuitate, pentru că fondul politicii americane este generat de establishment, dincolo de accentele puse de președinte în anumite teme.

Relansarea occidentală bate la ușă și va fi verde

Într-un raport, Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea că unele state pot profita de pandemie ca să instituie sau să întărească autoritarismul. Și la noi au fost numeroase și vii discuții pe tema relației dintre necesitatea măsurilor de siguranță medicală, inevitabil restrictive, și respectarea drepturilor omului. Există un asemenea pericol?

– Este o dispută veche între securitate și democrație, dar nu trebuie uitat că elementele de securitate sunt cele care garantează democrația. Ceea ce am văzut a fost o tendință a statelor autocrate, precum China sau Rusia, secondate de Iran, inclusiv la nivelul războiului informațional, de a arăta că ele au gestionat mult mai bine pandemia, că sunt modele comparativ cu liberal-democrația. Pe de altă parte, am văzut prăbușirea, unul după altul, a regimurilor populiste, pentru că pandemia este o criză în care ai nevoie de oameni profesioniști, deci tirada populist-extremistă care viza ruptura de elite s-a dovedit a fi un eșec. Practic, elitele profesionale au trebuit să revină în prim-plan pentru a putea susține măsurile de diminuare a efectelor pandemiei și gestionarea crizei, în mod credibil, iar acest lucru a schimbat raportul de forțe, în care partidele populiste şi cele extremiste erau deja era pe un trend descrescător. Mai ales că, peste toate, vine nevoia de relansare economică, care nu e apanajul populiştilor… În privinţa rivalităţii statelor democrate cu cele autocrate am văzut, în a doua parte a primului val al pandemiei, o cădere dramatică a regimurilor autocrate, care la început se lăudau că au puține cazuri și decese, pentru ca ulterior numărul acestora să răbufnească.

Sursă: ECFR

Au urmat anunțurile privind vaccinul…

– Am avut state – vezi China și Rusia – care „au furat startul” și au anunțat că ar fi rezolvat problema, după care s-a demonstrat că a fost un fake. Doar investițiile masive în cercetare, pe termen lung, nu doar acum, în criză, au dus la realizarea unor vaccinuri care au capacitatea să blocheze situația pandemică.

Asta e o precizare foarte importantă, care răspunde întrebărilor retoric-suspicioase de tipul „Cum au putut să facă vaccinul așa de repede!?”

– Cercetarea privind virusurile bazate pe ARN-ul și vaccinurile se face în Occident de zeci de ani. Genomul uman a fost cartat în Occident. Formula de decriptare a structurii unui asemenea virus este o cercetare care s-a făcut de mulți ani în Occident. E adevărat că, acum, fazele 1, 2 și 3 ale dezvoltării și testării vaccinului au fost realizate într-un ritm alert, dar în condiții de validare riguroasă, spre deosebire de vaccinul rusesc, de exemplu, celebrul Sputnik V, care a trecut doar de prima fază, în a doua identificându-se dublaje și copieri, iar faza a treia nu s-a mai făcut deloc, ceea ce s-a văzut în efecte: personalul medical căruia i-a fost administrat a contractat ulterior boala. De altfel, conform cu evaluările Atlantic Council, anul viitor este prognozată realizarea unui vaccin pentru orice formă de coronavirus. Există deja un pattern, un șablon, pe baza căruia s-ar putea face vaccinul imediat ce apare un nou coronavirus.

– Se poate vorbi deja despre o reașezare a ierahiei statelor lumii ca urmare a pandemiei? Sunt sau vor fi învinși și învingători?

– Învinși și învingători, da, dar la nivelul superior, al celor mai puternice state, schimbările nu sunt atât de relevante și ele se produc pe niște tendințe mai îndelungate, nu neapărat ca efect al pandemiei. Ceea ce știm este că, într-adevăr, pentru anul în curs, China anunță o creștere economică de doar 2%, ceea ce este foarte puțin pentru un stat cu serviciul datoriei externe al Chinei și cu creșterea ei demografică, dar e la fel de adevărat că toate celelalte state se așteaptă să-și revină doar în 2021, treptat și încet. Ceea ce nu înseamnă însă că Statele Unite vor fi depășite economic de China, a mai fost această discuție de nenumărate ori și nu suntem acolo.

Uniunea Europeană iese întărită – măcar din punctul de vedere al solidarității statelor membre?- Nu numai al solidarității, ci și al relevanței, prin programul de relansare economică. La fel de importantă este perspectiva trecerii la o economie „verde”, ceea ce contează foarte mult. 


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Tudor Călin Zarojanu
Este absolvent al Facultății de Matematică, secția Informatică, Universitatea București, 1980, programator principal, jurnalist din 1992, în prezent redactor la Ziarul Lumina, redactor de carte, traducător de cărți din engleză și franceză, realizator din 2010 al rubricii TVR “De ce-aş citi?”. Ca jurnalist, a lucrat la Zig Zag (șef de secție), Revista X (redactor-șef adjunct), Flacăra (redactor-șef), Cotidianul (șef de secție), Mediafax (șef de secție), TVR (consilier PDG, editor coordonator), Biroul de presă al Patriarhiei (consilier patriarhal). A colaborat la Radio România şi la numeroase publicaţii. A fost membru al Juriului Premiilor Clublui Român de Presă 2011, secţiunea Jurnalism cultural, şi al Juriului de scenarii CNC (2014). A publicat 15 cărți: romane, proză scurtă, memorialistică. A fost director editorial la Corint și Paralela 45.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE