duminică, 26 septembrie 2021
AcasăJustițieNume de cod „Maria”. Povestea informatorului Securității care a ajuns procuror

Nume de cod „Maria”. Povestea informatorului Securității care a ajuns procuror

O procuroare este acuzată de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) că a colaborat, în tinerețe, cu Securitatea. Din datele dosarului trimis la Curtea de Apel București rezultă că Liliana Vintilă, fost procuror DNA, DIICOT și în prezent anchetator la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 este titularul dosarului R297182.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că aceasta a fost recrutată de Securitate pe 15 august 1987 pentru supravegherea informativă în rândul tinerilor fără ocupație, eliberați din penitenciarul Drobeta Turnu Severin. Acesta a semnat un angajament cu numele conspirativ „Maria”.

Conform actelor din dosar, Vintilă a dat 22 note informative prin care înștiința ofițerii de Securitate cu privire la intenția unor persoane de a părăsi definitiv România, precum și despre relațiile neoficiale dintre cetățenii români și străini.

22 de rapoarte către Securitate

Astfel, într-o notă din 17 septembrie 1987, Vintilă a povestit că, în timp ce călătorea cu trenul pe relația Turnu Severin – București, a vorbit cu o colegă de compartiment care avea fata măritată în Iugoslavia și aceasta i-a povestit că a cerut și ea să plece, că i-a fost refuzată cererea, că o să mai încerce și că, din Iugoslavia, vrea să ajungă în Italia.

Pe 26 iulie 1988, într-o altă notă către Securitate, viitoarea procuroare a relatat despre o persoană al cărui fiu era plecat ilegal în Statele Unite și care susține că urmează să plece și ea. În altă notă, Vintilă a relatat despre un cetățean iugoslav pe care l-a văzut plimbându-se cu o cunoștință, cetățean român, iar în iunie 1988 o altă notă despre un ghid turistic englez pe care l-a cunoscut în portul din Drobeta Turnu Severin.

Recompensa de 300 de lei

Conform datelor de la dosar, pe 30 septembrie 1987, Vintilă a primit 300 de lei de la ofițerul de legătură pentru serviciile aduse Securității. „Rog să aprobați suma de 300 de lei pentru recompensarea sursei Maria, dosar nr 7953”, se precizează în nota înaintată de locotenentul major Aurelian Dinu, chitanța de primire a banilor fiind semnată de sursă. Potrivit CNSAS, Vintilă a fost instruită de Securitate, astfel încât să afle cât mai multe lucruri despre persoanele supravegheate. În același timp, ofițerii de legătură i-au făcut și un profil informatorului. Casnică, neîncadrată politic, cu spirit de orientare, „dispune de calități de informare”, pregătire corespunzătoare, cu mențiunea că „recrutarea se face pe bază de sentimente patriotice”. „A fost incitată când i s-a făcut propunerea să colaboreze în mod activ, secret și organizat cu organele de Securitate, a afirmat că e mândră de încrederea care i se acordă acceptând fără nicio ezitare propunerea făcută. Recrutarea susnumitei s-a efectuat de către lt. Dinu Aurelian în casa de întâlniri Clara”, se arată în actele de la dosarul instanței. Recrutarea ar fi durat trei ore, timp în care i s-a făcut instructajul.

Într-un raport din aprilie 1988, locotenentul Dinu a făcut o caracterizare a lui Vintilă. „Sursa este cinstită, corectă în relația cu organelle noastre, punctuală la întâlnirile planificate, rezolvă sarcinile primite. Va fi instruită ca în perioada în care se află pe teritoriul iugoslav să semnaleze cetățenii români care fac comentarii privind modul de viață din țara noastră sau care au intenții de a scoate din țară materiale ostile”.

Momentul renunțării

În iunie 1989, același ofițer propune abandonarea sursei pe motiv că este cercetată de miliție. „Cea în cauză se află în cercetări de către organelle de miliție pentru procurarea de mijloace de plată străine și obiecte de aur. Propunem a se aproba încetarea legăturii cu persoana de sprijin Maria întrucât urmează să fie trasă la răspundere penală pentru comiterea unor infracțiuni de drept comun”, se arată în raportul locotenentului Dinu.

De menționat este faptul că, în paralel, sursa era verificată de alți informatori. La dosar există mai multe caracterizări ale altor informatori, una dintre ele menționând că „se îmbracă din străinătate”.

Versiunea procuroarei

De cealaltă parte, Vintilă a susținut în instanță că nu a încălcat drepturi fundamentale ale cetățenilor prin acțiunile sale și că informațiile date Securității nu puteau fi valorificate de aparatul represiv. Mai mult, ea susține că a fost ridicată de pe stradă la ordinul Securității deoarece a cunoscut niște cetățeni japonezi. În plus, la cei 20 de ani ai săi, a fost amenințată de alți ofițeri de Securitate și că a suferit un șoc psihic. Despre notele date susține că au fost scrise la dictarea ofițerului de legătură și că nu a primit banii de care se vorbește în actele de la dosar, ele fiind întocmite în fals. În apărarea sa, l-a chemat ca martor chiar pe fostul locotenent de Securitate Aurelian Dinu, cel care a recrutat-o în urmă cu 34 de ani.  

Următorul termen al dosarului este stabilit pe 19 octombrie. Decizia Curții de Apel București poate fi atacată la instanța supremă.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la procuroarea Vintilă, însă Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 ne-a transmis că nu poate să ofere datele de contact ale angajatei sale.

Traseul profesional

Liliana Vintilă a fost numită procuror prin decret prezidențial în iunie 2008, fiind repartizată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare. Ulterior, a ajuns la PJS4, fiind delegată la DNA și DIICOT. În 2017 a cerut să plece din DNA, cerere aprobată de procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care urmare a încetării delegării.

Delegată la DIICOT, pe 15 iunie 2021, CSM a decis încetarea activității și revenirea Lilianei Vintilă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4.

Potrivit articolului 7 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistrații, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Încălcarea acestor dispoziţii duce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

Aceste persoane sunt obligate să completeze, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE