Cea mai veche fosilă a unui biban de mare din Europa a fost descoperită de o echipă de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Echipa este formată din dr. Ionuț Grădianu, drd. Marian Bordeianu și prof. dr. Vlad Codrea, specialiști în cadrul Laboratorului de Paleotheriologie și Geologia Cuaternarului al universității clujene.
Potrivit UBB, specia Dicentrarchus oligocenicus, veche de aproximativ 33 milioane de ani (Oligocen), a fost prezentată în luna ianuarie anul acesta în prestigioasa revistă științifică “Historical Biology”, fiind descoperită în județul Vrancea, pe valea Pârâului Coza, de Marian Bordeianu.
„Zona în discuție este pe cât de instructivă pe plan geologic, pe atât de pustie, arareori călcată de om. Numele speciei indică vârsta formațiunilor geologice de proveniență. Descoperirea se rezumă la un schelet aproximativ complet care se deosebește morfologic de toate speciile oligocene sau mai vechi deja cunoscute, dar care se aseamănă extrem de mult cu actualul lavrac. Fosila tip se află în colecția Muzeului de Paleontologie-Stratigrafie al UBB”, au explicat cercetătorii.
Cei trei specialiști ai UBB, alături de dr. Nicolae Trif, de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, au mai prezentat în anul 2019 o faună de pești fosili din aceeași regiune, cuprinzând șapte specii (un rechin și șase pești osoși), însă niciuna nu are valoarea sistematică a noii forme, nouă pentru știință.
“Această descoperire nu doar că îmbogățește zestrea paleontologică națională și internațională, dar constituie și un exemplu elocvent care arată că cercetările geologice și paleontologice din România pot ajunge la nivele înalte atunci când sunt bazate pe pasiune. Lavracul sau bibanul de mare european este unul dintre peștii marini cu cea mai mare importanță economică care se găsește în crescătoriile din Europa. Acest pește migrator viețuiește în estuare, lagune și zone de coastă din jurul Mării Negre, Mării Mediterane și din zonele estice ale Oceanului Atlantic. De-a lungul timpului a fost intens studiat în vederea creșterii în scopuri comerciale, însă, până acum se cunoșteau foarte puține date despre strămoșii lor”, potrivit specialiștilor UBB.
Citește și: Dinţii unor mamuţi siberieni conţin cel mai vechi ADN recuperat de oamenii de ştiinţă
