La finele anului 2017, Apă Canal SA Galaţi a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene un contract de finanţare aferent proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galați, cu o durată de 105 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2023. Reamintim că valoarea totală a acestuia, finanțat prin Fondul de Coeziune (POIM 2014 – 2020), este de circa 180 de milioane euro, TVA inclus. Acum, proiectul este suplimentat pentru realizarea reţelei de apă şi canalizare şi în comuna Matca, cel mai mare bazin legumicol acoperit din judeţ, localitatea cunoscută pentru numărul mare de sere.

Proiectul, despre care “Viaţa liberă” a mai scris în decembrie anul trecut, are ca scop realizarea de lucrări în infrastructura de apă şi apă uzată în 22 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din județ. Amintim aici doar câteva cifre relevante: extinderea aducțiunilor aferente zonelor de apă din sistem cu mai mult de 50 de kilometri, reabilitarea a peste 35 de kilometri de aducțiune, extinderea rețelei de distribuție a apei potabile cu peste 160 de kilometri și construirea a 20 de stații de pompare pe segmentul alimentării cu apă, extinderea rețelei de canalizare gravitațională cu peste 420 de kilometri și a conductelor de canalizare sub presiune (conducte de refulare) cu circa 102 kilometri, precum și construirea a peste 150 de stații de pompare în domeniul apei uzate.

Prezent vineri, 19 martie, la conferința de presă care a marcat suplimentarea acestui proiect cu un act adițional în valoare de circa 42,5 milioane euro, directorul general al Apă Canal SA, Gelu Stan a precizat că necesitatea realizării sistemului de alimentare cu apă și canalizare în comuna Matca derivă tocmai din faptul că în această binecunoscută zonă legumicolă rețeaua de apă freatică nu este potabilă, ca atare nu poate fi utilizată la uz casnic. Doar aici, valoarea investiției este de 19,5 milioane de euro, fiind vorba despre realizarea a 100 de kilometri de reţea de apă şi canalizare.
Comuna Matca, atestată documentar prima dată în “Descriptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir, are, potrivit site-ului primăriei din localitate, o populaţie de 12.085 de locuitori. Comuna Matca este renumită prin producţia sa de legume, cultivate mai ales în solarii. Fondul funciar, în cadrul căruia cel agricol reprezintă circa 94 la sută, constituie principalul potenţial natural al comunei.

Matca este zona din judeţ cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu legume în spaţii acoperite, respectiv 685 de hectare dintr-un total de 955 de hectare de teren. Matca a fost înscrisă şi pe „harta internaţională” a producătorilor. Şi asta pentru că roşiile de Matca, „marca înregistrată” a localnicilor, au ajuns deja şi prin pieţele de peste hotare. În acest context, accesul la o sursă de apă potabilă cu flux constant este extrem de important, iar proiectul cu fonduri europene vine să acopere o nevoie stringentă. 

”Dacă la nivel național, doar 11 operatori de apă lucrează pe acest program (POIM – n.r.), trebuie precizat că acest proiect complementar este o premieră”, a menționat Gelu Stan. Directorul general al operatorului regional de apă a adăugat că la nivelul proiectului inițial, din 2017, opt contracte sunt în prezent în derulare, iar altele două sunt din nou scoase la licitație. De altfel, pentru zonele Berești, Berești-Meria și Smârdan, se așteaptă deschiderea ofertelor, joi, 25 martie.Procesul de regionalizare al operatorului de apă va continua. Dacă la această dată, doar 34 din cele 65 de UAT-uri sunt operate de Apă Canal SA, intenția este de a le prelua pe toate până în anul 2030”, a precizat același Gelu Stan.

În ceea ce privește spinoasa problemă a prețului metrului cub de apă în Galați, directorul general al Apă Canal a ținut să menționeze că acesta este influențat de costurile cu energia electrică, în contextul în care 50 la sută din apa consumată provine din zona Vrancea, de la aproximativ 80 de kilometri. Reducerea acestor costuri este avută în vedere la nivelul operatorului, fiind adus în discuție primul parc fotovoltaic realizat din fonduri proprii la Șendreni. Valoarea acestei investiții este de circa trei milioane de euro.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

partajează acest articol:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.