Dispărut din rezervația în care a înflorit mii de ani, nufărul termal poate fi admirat în campusul Universității din Oradea. Cu o finanțare de aproape jumătate de milion de euro, câștigată într-un proiect european, cercetătorii au amenajat un habitat artificial în care floarea simbol a județului Bihor se dezvoltă și se înmulțește.
Simbol al Bihorului, nufărul termal a înflorit mii de ani în Rezervația Pârâul Peța din Băile 1 Mai, din apropierea Băilor Felix, până când „inima” acestei arii protejate, lacul Ochiul Mare, a ajuns o victimă a consumului irațional și a furtului de apă geotermală din cele două stațiuni vecine Oradiei.
Nufărul, melcul termal și peștele roșioara lui Racoviță erau relicte glaciare, adică viețuiau doar aici, încă de pe vremea epocii de gheață. În iarna anului 2011, izvorul subteran care alimenta lacul a început să sece și, în timp ce autoritățile își pasau unele altora responsabilitatea, corpul de apă a dispărut picătură cu picătură, iar odată cu el și cele trei specii endemice.
Cercetătorii Universității din Oradea au reușit, însă, să „resusciteze” gingașa floare și, în cadrul unui proiect european, au creat un habitat artificial pentru nufăr.
Nufăr în eprubetă
Biologul Cristian Blidar (foto), șef de lucrări la Facultatea de Informatică și Științe a Universității din Oradea, și-a dedicat o mare parte din activitatea ultimului deceniu cercetării nufărului termal (cu denumirea științifică Nymphaea lotus var. thermalis). În 2014, alături de o masterandă, Ioana Maria Tripon, a reușit ceea ce nimeni nu mai făcuse până atunci: cultivarea in vitro a acestei plante rare, ocrotite de lege.
Rezervația era deja în moarte clinică, având nivelul apei termale tot mai scăzut. Pentru că bănuiau că sfârșitul ariei protejate este aproape, într-o cercetare demarată pe cont propriu, Blidar și Tripon au cules fructele de la cinci flori din lac, au selectat cu atenție semințele și le-au crescut în eprubete, cu concentrații de hormoni vegetali.
Fertilizarea in vitro a fost un succes, pentru că toate semințele crescute în acest mediu controlat s-au dezvoltat.
Experiement întrerupt
Un an mai târziu, Blidar a dus experimentul pentru salvarea nufărului mai departe și a pus câteva din plantele crescute în laborator într-un bazin cu apă termală din parcul central al stațiunii Băile Felix. „Atunci am dobândit know how-ul pentru crearea unui habitat artificial, necesar nufărului”, spune cercetătorul.
Florile au supraviețuit doar până iarna, deoarece bazinul nu a mai fost alimentat cu apă termală. „Nufărul este o plantă termofilă, are nevoie de o temperatură de circa 30 de grade Celsius, dar rezistă până la 38 de grade. În schimb, nu supraviețuiește în ape mai reci”, zice Blidar.
Cercetătorul n-a putut să continue nici cultivarea in vitro a florilor, deoarece procedura este costisitoare, iar Universitatea n-a avut banii necesari. „Am căutat soluții de finanțare și așa am ajuns să facem un proiect european împreună cu asociația Zona Metropolitană Oradea și cu parteneri din Ungaria”, explică biologul.
Ape la analize
În 2018, Universitatea, ZMO, asociația Aqua Crisius (care a deținut, până în acel an, custodia rezervației) și Institutul de Cercetare Nucleară al Academiei de Științe din Debrețin (Ungaria) au lansat proiectul „Conservarea și protecția ecosistemelor amenințate de lipsa apei termale și apei dulci în zona transfrontalieră” (acronim AQUARES), finanțat în programul Interreg România – Ungaria, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională. Bugetul total a fost de 1,3 milioane de euro, din care Universității orădene i-au revenit 458.850 euro.
Banii au fost folosiți pentru dotarea cu diverse echipamente a unui laborator de biologie din Universitate, unde Blidar și alte patru colege au făcut un amplu studiu chimic pe ape termale. Luni de zile, au prelevat periodic probe de apă din 18 puncte din Oradea, Felix și 1 Mai, ca să identifice parametrii chimici apropiați de habitatul natural al nufărului. „Pentru că nivelul apei în rezervația naturală de la Băile 1 Mai a scăzut foarte mult și a făcut imposibilă habitarea nufărului termal, am căutat o sursă de apă care să asigure dezvoltarea spontană a speciei”, explică biologul.
În același timp, partenerii maghiari au făcut studii pe apa geotermală din țara lor, ca să afle vechimea și originea ei.
Descoperire… spontană
La finalul analizelor, cercetătorii orădeni au concluzionat că o apă termală potrivită pentru nufărul termal este și cea care asigură încălzirea în Universitate. Au reabilitat, în consecință, un bazin cu rol peisagistic din centrul campusului studențesc și au trasat rețelele necesare, ca să-l umple cu apă geotermală uzată, adică cea care deja a încălzit sălile de curs.
„Este o apă potrivită, sub aspect chimic și al temperaturii. Iarna, când apa geotermală este folosită și la încălzire în Universitate, este chiar mai caldă decât vara, când se folosește doar ca apă de consum. Chiar și așa, are peste 30 de grade Celsius”, spune Blidar.
Primele tulpini de nuferi le-au pus în bazinul din campus în mai 2020, fiind relocate de pe pârâul Peța, unde cercetătorii le-au găsit după ce au luat la pas cursul de apă. „Am mers pe Peța în jos, de la izvor până la vărsarea în Crișul Repede, și am găsit o zonă unde se deversează apă geotermală folosită la încălzire și unde cresc, spontan, nuferi termali”, zice biologul. Acest habitat natural este la rândul său foarte fragil: dacă apa termală n-ar mai fi deversată, plantele ar dispărea și de-aici.
„Un succes”
În vara aceluiași an, nuferii au înflorit și au făcut și fructe, semn că habitatul artificial din Universitate este potrivit lor. Plantele au iernat cu succes și s-au înmulțit, frunzele lor mari și verzi acoperind o mare parte din apa bazinului.
„Este o relocare de succes”, spune încrezător Blidar, care se așteaptă ca anul acesta în campus să înflorească mult mai mulți nuferi. „Dacă te uiți pe fundul apei, pare că este un covor de gazon, așa de verde este”, zice biologul, bucuros că poate supraveghea zilnic, de la locul de muncă, floarea atât de prețioasă.
Blidar are de gând să continue studiile asupra apei termale din Bihor, mai cu seamă că informațiile adunate în urma analizelor făcute pe probele de apă reprezintă o importantă bază de date. „Acum avem echipamente la care înainte doar visam, care ne vor ajuta foarte mult în cercetări. Fără fonduri europene, nu le-am fi putut cumpăra niciodată”, spune el.
Cea mai mare satisfacție este însă că, atunci când nimeni nu se mai preocupa de soarta nufărului termal, el și echipa sa au reușit „imposibilul”: să-l salveze de la dispariție.
Citește și: 200.000 de euro de proiect, pentru tinerii antreprenori. Cum pot fi obținuți
DEZASTRU ECOLOGIC. A fost cândva o rezervație
Nufărul termal a fost pentru prima oară menționat științific în 1802, de botanistul maghiar Pál Kitaibel, a fost descris ca specie de biologul János Tuzson în 1907 și a fost declarat monument al naturii de către Academia Română în anul 1931. Un an mai târziu, Ochiul Mare și alte lacuri termale din Băile 1 Mai au fost declarate arie protejată, iar în anul 2000 au primit denumirea de Rezervația Naturală Pârâul Peța.
Declinul rezervației a început în decembrie 2011, când temperatura apei a scăzut brusc la 4 grade, semn că izvorul sublacustru nu mai avea debit. Două luni mai târziu, lacul a înghețat, ca apoi, în timpul verii, să sece complet. Pentru cele trei specii endemice, a însemnat sfârșitul vieții în acest habitat în care au crescut vreme de mii de ani.
Ani la rând, muzeografi, biologi și specialiști în geotermalism au cerut autorităților să ia măsuri, arătând că secarea izvorului este un indicator că zăcământul de apă geotermală de sub stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai este în declin, iar de vină este consumul prea mare de apă și exploatarea nelegală. Specialiștii s-au arătat convinși că în cele două stațiuni există numeroase foraje de apă geotermală, unde consumul nici măcar nu este înregistrat. Autoritățile au găsit 8 asemenea foraje, au ordonat blindarea lor, dar fără să ia măsuri și față de proprietari.
[…] mai mult la /presshub.ro/ […]