VIDEO Cum au ajutat fondurile UE copiii din medii vulnerabile să meargă la școală. 3 povești reale 

Data:

129 de proiecte au fost derulate prin Programul Operațional Capital Uman, în total, 173 milioane euro, care au vizat sprijin pentru peste 58.200 de copii din medii dificile, de la masă caldă și rechizite, burse școlare, dotări pentru sălile de clasă și consiliere pentru părinți. Cât de dificil a fost și cu ce rezultate?

G4Media a vorbit cu câțiva beneficiari dintre cei care au derulat proiecte pentru a afla efectele și impactul în comunități vulnerabile, dacă au fost duse la bun sfârșit și ce se întâmplă cu măsurile de sprijin odată ce proiectele se încheie.

Apelul de proiecte „Școala pentru toți”, cu buget de 173,2 milioane de euro, a fost lansat în 2016. Majoritatea proiectelor au fost contractate în 2018 și au fost finalizate în toamna sau spre finalul anului 2021. Încă se află în faza de raportări finale, astfel că rezultatele cumulate și concluzia la nivel de program nu sunt centralizate și nu sunt cifre finale.

Există deocamdată concluziile celor care au implementate proiectele: școli, ONG-uri și autorități locale. Programul a avut o abordare diferită față de cele derulate până atunci, fiind o combinație între mai multe tipuri de măsuri: măsuri direct pentru copii, măsuri pentru școli (achiziții de echipamente și dotări, inclusiv tehnologie – tablete, laptopuri), stimulente pentru profesori, consiliere pentru părinți.

Opinia celor intervievați, comună, a fost aceea că măsurile au avut efect benefic pentru copii și pentru părinți, datorită sprijinului material pe care l-au primit și activităților extrașcolare, mai ales cele de tip after-school și cele remediale (lecții suplimentare sau de recuperare).

Întrebarea sensibilă este: cum se vor continua aceste măsuri astfel încât efectul lor să nu fie redus la zero odată cu încheierea proiectului?

Sunt 3 idei clare care răspund întrebării: continuarea cu alte finanțări similare (de exemplu, prin Programul de Reducere a Abandonului Școlar, din PNRR); păstrarea unor parteneriate la nivel de primării – donatori privați; continuarea parțială cu resursele școlii.

1. Proiect: „Șanse egale la educație” – Școala Gimnazială Slobozia Bradului, Vrancea

Voica Costache, director la Școala Gimnazială Slobozia Bradului, a gestionat un proiect cu 942 de persoane beneficiare în total, dintre care peste 600 de copii. Comunitatea unde a fost implementat este un mediu dificil, fiind vorba despre 6 sate cu circa 9000 de locuitori dintre care peste 90% de etnie romă.

480 de copii din ciclul primar și gimnazial au fost prinși în activități de tip școală după școală, ce a presupus rezolvarea temelor, înțelegerea în profunzime a informațiilor, combinate cu activități extrașcolare. Copiii au primit rechizite și pachețel cu mâncare (neexistând condiții pentru masă caldă).

„Activitățile cu elevii au fost foarte binevenite. Au putut aprofunda noțiuni pentru care în mod normal nu au timp; au avut activități integrate și un alt tip de învățare. De asemenea, a existat o bursă școlară, pentru toți care au participat la proiect, plus excursii în afara școlii – din păcate, restrânse, din cauza pandemiei. Sunt copii care n-au ieșit niciodată din casă; i-am dus la Grădina Zoologică, la muzeu”.

De asemenea, au fost de mare ajutor, spune Voica Costache, sprijinul pentru profesori: 280 de cadre didactice au beneficiat de formare și „au fost achiziționate 7 laptopuri pe care le folosim și noi în continuare, flipchart; materiale didactice”.

O serie de activități au vizat 200 de copii preșcolari; de mare ajutor fiind grădinița pe timp de vară. Pentru copiii de 0-2 ani (60 de copii) a fost de impact educația parentală mai ales, care a țintit informare și consiliere pentru reducerea absenteismului, a abandonului, în vederea următorilor ani în sistemul de educație. La orele de consiliere privind educația copiilor și relația cu elevii și profesorii, așa cum spune Voica Costache, părinții au fost interesați, în general, să participe. „Am avut și asistenții sociali care au mers acasă pe teren, i-au consiliat, i-au convins și au venit”.

Proiectul a mai avut o componentă – „a doua șansă” pentru adulții din 25-64 ani care nu și-au terminat studiile (învățământ secundar inferior). Aici au fost vizate 202 persoane iar directoarea școlii din Slobozia Bradului spune că au fost foarte greu de găsit. „S-au pus anunțuri, s-au zvonit de la alții, au venit până la urmă toți cei 202, din care au finalizat 170.

Voica Costache a menționat și dificultățile întâmpinate în implementare, care țin în principal de birocrație – „foarte multe hârtii” – și faptul că a demarat greu. De asemenea, a mai spus că a durat aprobarea prefinanțărilor și a cererilor de plată, dar în cele din urmă au fost obținute și s-a finalizat în bune condiții.

Cum se vor păstra beneficiile?

Sau, cu alte cuvinte, mult discutata sustenabilitate. „Unele activități se vor face în continuare. Activități remediale vor fi derulate pe un alt proiect, deci cumva multe se continuă în cadrul altor proiecte. Dar chiar dacă nu ar fi, copiii care au nevoie de sprijin sunt ajutați în continuare de către noi”. În plus, Școala de la Slobozia Bradului a depus proiect pe apelul lansat prin PNRR pe programul de abandon școlar.

Riscul de abandon există, în continuare, la Slobozia Bradului. „Este minim 10%, chiar mai mult, pentru că este problema fetelor de etnie romă care conform tradiției se căsătoresc la vârste fragede; nu le mai avem pe la școală după clasa a IV-a. Băieții – vin pentru că îi interesează să ia permisul, să aducă veniturile familiei. Ne luptăm de ani buni cu acest fenomen. Avem clase și cu fete chiar la clasa a VIII-a. Faptul că în momentul de față sunt câteva la școală este bine, dar a durat ani de zile”, spune Voica Costache.

2. Proiecte derulate în Nord-Estul țării:

  • O șansă egală pentru toți. Educație incluzivă în unitățile școlare (Consorțiu: Asociația de dezvoltare intercomunitară „EURONEST” (Lider), ASOCIAŢIA „SALVAŢI COPIII”, Centrul de resurse economice și educație pentru dezvoltare, Comuna Bălteni, Comuna Lipova, Asociația StreetAware, Școala Gimnazială Șipote, Asociația „SF. Damian”)
  • PACT – Parteneriat activ pentru calitate și transfer de cunoștințe în comunități școlare din județele Botoșani și Suceava ( Consorțiu: Asociația de dezvoltare intercomunitară „EURONEST” (Lider); ASOCIAŢIA „SALVAŢI COPIII, Orașul Liteni

Asociația de dezvoltare intercomunitară „Euronest”, formată din reprezentanții a 6 consilii județene din Nord-Est-ul țării, a avut în implementare două proiecte care au vizat localități mai puțin dezvoltate din 5 județe.

Alina Popa, directorul ADI Euronest a spus pentru G4Media că din aceste proiecte au beneficiat „peste 3500 copii de pachete de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru iarnă, igienă personală, burse lunare în cuantum de 100 lei, care din păcate nu au putut fi acordate pe toată perioada, din cauza pandemiei)”. De asemenea, spune aceasta, suma maximă permisă a fost utilizată pentru investiții în infrastructură fiindcă aceasta e cea care rămâne după un astfel de proiect. De exemplu, 3 microbuze școlare; iar cel pentru școala Șipote din județul Iași „chiar a făcut diferența, vechiul microbuz era defect și sunt 4 unități școlare pe care le deservește”.

De asemenea, a subliniat directoarea organizației intracomunitare, foarte importante mai ales pe perioada pandemiei au fost activitățile derulate de partenerul de la Salvați Copiii – școala mobilă, în fiecare dintre locații, în fiecare județ.

„Dacă este ceva ce să rețin este un copil de 8 ani din Bălteni, Vaslui, care mergea la școală dar nu vorbea, nu comunica deloc. Copilul acela a început la propriu să vorbească pe perioada proiectului dar discuta numai cu acea persoană, cu specialistul care a venit la activități. După ce s-au încheiat, a avut nevoie de alte câteva luni pentru a discuta și cu cei de la școală”, spune Alina Popa.

Aceasta vorbește în interviul acordat G4Media și despre reticența întâmpinată inițial din partea părinților și ce se va întâmpla cu sprijinul după finalizarea proiectelor.

Interviu Alina Popa, director ADI Euronest. Proiect cu fonduri UE pentru copii cu situație dificilă

„Am constatat pe durata celor 3 ani la nivelul multor copii din cicluri diferite, evoluție foarte frumoasă. Și-au crescut prezența la școală, au lipsit din ce în ce mai puțin au obținut rezultate mai bune, au reușit să se adapteze la sistemul școlar”

3. Proiecte derulate de World Vision România

Organizația World Vision România a derulat 5 proiecte prin acest program în 27 de localități având ca parteneri inspectorate școlare, primării și Patriarhia Română.

Mihaela Nabăr, directorul executiv World Vision România a explicat pentru G4Media că astfel de intervenții în comunitățile vulnerabile sunt extrem de necesare în condițiile în care rata abandonului școlar scade foarte greu în România – „ne-am propus 11,3% până în 2020, suntem undeva la 15,6% și am îmbunătățit 2 puncte procentuale în 9 ani”, spune aceasta, adăugând că „în școlile incluse în programele implementate de World Vision, rata este mult sub 1%”.

Mihaela Nabăr, Director Executiv World Vision România - proiecte cu fonduri UE pentru copii săraci

Problema principală a fost că proiectele au început în perioada pandemiei și activitățile au trebuit regândite pentru formatul online. „40% dintre copiii din programele Școală pentru toți din comunitățile vulnerabile nu au avut acces la infrastructură digitală, așa că a trebuit să rezolvăm și această provocare”.
O altă problemă la care a fost nevoie de adaptare și de eforturi în perioada pandemiei a fost masa caldă: „În unele cazuri, masa caldă era singura pe care copilul o primea pe toată ziua.
Pandemia a transferat copilul acasă, nu am oprit masa caldă, echipa a făcut eforturi colosale; într-adevăr am putut să spunem că a am adus comunitatea în jurul copilului.”, explică Mihaela Nabăr.

Cum se vor continua activitățile după finalizarea proiectelor?

În interviul pe care l-a acordat G4Media directorul executiv al World Vision România a explicat că tocmai din motivul sustenabilității e nevoie de organizații cu capacitate sau parteneriate puternice, care să funcționeze pe termen lung.

Rezultatele așteptate pe fiecare proiect au fost îndeplinite, a mai spus Mihaela Nabăr, în plus, sugerează ce ar trebui îmbunătățit în programele viitoare: „la ce nu s-a uitat acest apel și poate ar trebui să ne gândim este cum implicăm copiii care erau în afara sistemului de educație (cei care nu veneau la școală).

Detalii despre apelul de proiecte:

Apelul de proiecte „Școală pentru toți” a fost lansat în septembrie 2016 și a vizat direcționarea fondurilor în școlile care au cele mai mari probleme cu abandonul școlar, în funcție de punctajul dintr-o clasificare numită „Instrumentul de ierarhizare a şcolilor şi grădiniţelor”. Acesta, potrivit comunicatului MFE la acel moment, „combină indicatori relevanţi: riscul de abandon şcolar, nivelul de pregătire al cadrelor didactice, gradul de pregătire al elevilor şi nivelul de dezvoltare socioeconomică a localităţii”.

Apelul „Şcoală pentru toţi”, transmitea MFE, permite implementarea unui proiect integrat, care încurajează combinarea mai multor obiective specifice (6.2, 6.3, 6.4, 6,6.). Astfel, acţiunile destinate preșcolarilor și școlarilor sunt obligatorii în fiecare proiect şi pot fi completate de cele care vizează copiii de 2 ani din învățământul antepreșcolar din creșele și grădinițele din rețeaua publică și de cele destinate tinerilor și adulților care nu au finalizat învățământul obligatoriu, dar vor să se reîntoarcă la școală.

Lista integrală a proiectelor derulate pe acest apel poate fi consultată aici (apelul nr.74).

Programul de reducere a abandonului școlar, prin PNRR

Un program cu obiectiv similar a fost lansat în cadrul PNRR, în luna decembrie, iar intențiile de participare au putut fi depuse până pe 21 ianuarie.

Detaliile comunicate de Ministerul Educației:

„Fiecare grant va avea o valoare de maximum 200.000 euro, în funcție de numărul de elevi înscriși și gradul de marginalizare a localității, și va fi implementat pe o durată de 3 ani. Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) conține un set de instrumente pentru identificarea timpurie a elevilor în risc de abandon și înregistrarea acestora, planificarea și implementarea unor măsuri de prevenire și reducere a abandonului la nivelul școlii.”

Situația la acest moment, potrivit informațiilor publicate de Minister,

  • Intenții de participare depuse: 3.857 (dintre acestea, 332 au fost înregistrări duplicate, iar 6 – înregistrări fictive)
  • Solicitări neeligibile: 30 (27 de unități de invățământ fără nivel gimnazial, un palat al copiilor și două unități de învățământ private)
  • Intenții de participare valide (după verificarea codurilor SIIIR și eliminarea solicitărilor neeligibile): 3.489.

În vederea stabilirii listei finale a unităților de învățământ eligibile, inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București verifică la ora actuală corectitudinea datelor transmise.

Într-o primă etapă, până la finalul lunii martie 2022, 750 de unități de învățământ din lista finală vor beneficia de finanțare.

În total, Programul de reducere a abandonului școlar inclus în PNRR are o alocare de 500 milioane euro.

Ioana Morovan
Ioana Morovan
Ioana Morovan este editor coordonator proiecte europene la G4Media.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul:

- Publicitate -spot_imgspot_img

Azi

Mai multe articole similare
Similare

Consiliera milionară de la Ministerul Digitalizării, asociată la un coafor din Londra

Oana Babagianu, consilier superior la Ministerul Cercetării, Inovării și...

Lui ÎPS Teodosie i-a fost tăiat microfonul de Ziua Marinei, pentru a-i scurta slujba

Slujba oficiată de Arhiepiscopul Tomisului la Ziua Marinei a...

România nu există pe harta turismului european. Fără strategie, brand și identitate

Cine să viziteze România și de ce? Fără o...

Șeful de la Investiții a fost dat afară și scos din echipa de fotbal a primarului din Iași

Primarul a găsit vinovatul pentru întârzierile la marile investiții...