luni, iunie 21, 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniObiective turistice şi culturale din Drobeta Turnu Severin, reabilitate cu fonduri europene

Obiective turistice şi culturale din Drobeta Turnu Severin, reabilitate cu fonduri europene

  • Pe un proiect depus pe vechiul POR 2007-2013, în valoare de peste 57 de milioane de lei, din care valoarea nerambursabilă a fost de 42 de milioane de lei, Primăria Drobeta Turnu Severin a reabilitat Cetatea Medievală a Severinului şi Palatul Cultural „Theodor Costescu“;
  • După ce a fost refăcută cu bani europenei, Cetatea Medievală a Severinului a început să atragă mii de turişti;
  • Palatul Culturii „Theodor Costescu“ are o arhitectură impresionantă, clădirea fiind cea mai impozantă din Severin. Acolo au loc multe manifestări culturale, inclusiv festivaluri medievale, proiecţii de film, spectacole de teatru sau concerte de chitară clasică;
  • La exterior, lucrările efectuate la clădire pe fonduri europene au cedat la scurt timp după ce clădirea ieşise din garanţie. Palatul trebuie să efectueze reparaţiile pe cheltuiala proprie;
  • Turnul Artelor (fostul Turn de Apă), înalt de 27 de metri, reabilitat tot cu fonduri europene, dar pe un alt proiect a fost inclus în circuitul turistic naţional şi internaţional;
  • Pe un proiect mare de finanţare din bani europeni pe POR 2007-2013 a fost reabilitat şi modernizat şi Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin;
  • La Muzeu, finanţarea europeană a rezolvat doar o parte din probleme. Nu toate spaţiile sunt acum accesibile publicului, iar muzeul are nevoie de încă o finanţare pentru a continua lucrările;
  • Un mare minus pentru turişti este acela că cel mai căutat obiectiv turistic, adică piciorul Podului lui Traian, construit de Apolodor din Damasc, este neconservat, înconjurat de apă stătută şi de bălării. 

Pe malul Dunării, în dreptul localităţii Drobeta Turnu Severin, se înalţă impozantă Cetatea Medievală a Severinului, dovada unei istorii zbuciumate care a început în secolul XIII. 

Cetatea Medievală a Severinului

Cu o somptuoasă și generoasă belvedere spre cel mai mare fluviu al continentului și în vecinătatea lui, de pe o cornișă a dealului care făcea pe vremuri ușoară apărarea în fața atacatorilor, Cetatea Medievală a Severinului a fost socotită mai bine de 400 de ani, prin poziția sa privilegiată, cheia de intrare de pe Dunăre spre Europa Centrală, povestesc cei care se ocupă astăzi de administrarea cetăţii. Ridicată ca fort de apărare de către regele maghiar Ladislau I (cel Sfânt), (1077-1095), Cetatea a fost construită la graniţa dintre catolicism şi ortodoxie, fiind de la început o dispută militară şi religioasă continuă între coroana maghiară, bulgari şi voievozii munteni, mai exact, între catolici şi ortodocşi. Bastion al rezistenței antiotomane, perlă a coroanei domnitorilor Țării Românești, Cetatea Medievală a fost capitala Banatului de Severin, timp de trei secole, mai spun funcţionarii care se ocupă astăzi de Cetate.

Istoria Cetăţii se împleteşte cu acţiuni ale unor domnitori români impozanţi ai vremurilor. Mircea cel Bătrân (1386-1418) va fi şi el Ban de Severin, iar în 1406 va semna cu regele maghiar Sigismund de Luxemburg un tratat de alianţă antiotomană chiar în Cetatea Severinului care, din acel moment, va avea ca singur scop apărarea contra pericolului turcesc. Iancu de Hunedoara va fi Ban de Severin între 1438 şi 1445. 

Cetatea va fi cucerită de către Soliman Magnificul în 1524, care după bătălia de la Mohacs, din 1526, dă ordin să fie demolată, iar pietrele finisate să fie folosite la construcţia altor cetăţi din sudul Dunării.

Cetatea Medievală, reabilitată cu bani europeni

Primăria Drobeta Turnu Severin câştiga în 2010 finanţare europeană pe proiectul intitulat „Reabilitarea Palatului Cultural „Theodor Costescu“ şi Cetatea Severinului“, în valoare totală de 57,879 milioane de lei, din care fondurile nerambursabile au totalizat 42,489 milioane de lei. Proiectul a fost depus pe Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, pe Axa 5 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“.  

„Cu banii europeni s-au restabilit zidurile cetăţii, s-a făcut un pavilion turistic, unde pot veni foarte mulţi turişti care vor să viziteze cetatea medievală, cele două pavilioane din curte, toată împrejmuirea cetăţii, podul şi parcul. Au intrat în circuitul turistic naţional şi internaţional atât Cetatea Medievală a Severinului, cât şi Castelul Artelor (fostul Turn de Apă – n.r.) şi Palatul Cultural „Theodor Costescu“, reabilitat tot pe fonduri europene“, a precizat Robert Coroa, inspector de specialitate, care se ocupă de cetate. 

Odată ce trece de zidurile cetăţii, turistul poate să vadă un imens bloc de piatră, care odinioară a servit drept turnul de apărare al cetăţii. În incinta cetăţii se află o clădire cu geam, numită pavilionul turistic, ce contrastează puternic cu zidurile din piatră ale cetăţii. Clădirea a fost construită în cadrul proiectului cu fonduri europene şi este un spaţiu turistic modern, unde vizitatorul poate afla despre istoria cetăţii. În interiorul pavilionului turistic se găsesc tablouri ce înfăţişează toţi domnitorii care au avut de-a face cu Cetatea Medievală, tablouri care au fost realizate şi donate de caricaturistul Ştefan Popa Popas.

Între zidurile cetăţii se află ruinele unei biserici, care de-a lungul anilor a fost când ortodoxă, când catolică, în funcţie de religia predominantă în cetate la acea vreme. 

După ce turistul înaintează, poate vizualiza printre zidurile cetăţii o privelişte încântătoare: fluviul Dunărea, observat de la înălţimea cetăţii situate pe colină. 

În 2018, cetatea a avut peste 10.000 de vizitatori, iar intrarea este liberă până în 2020, când se încheie monitorizarea pe proiectul cu fonduri europene pe care a fost reabilitată cetatea.

Palatul „Theodor Costescu“, bijuteria arhitecturală şi emblema culturală a Severinului

Amplasat în faţa Fântânii Cinetice din Drobeta Turnu Severin, Palatul Culturii „Theodor Costescu“ se înalţă impozant. Cu o arhitectură impresionantă, palatul este străjuit de doi grifoni uriaşi (personaj mitologic cu corp de leu şi aripi de vultur), situaţi deasupra intrării principale, iar între ei se află o liră. Proiectat de arhitectul Grigore Cherchez, Palatul a fost declarat monument istoric protejat şi a intrat în patrimoniul UNESCO.

În trecut, palatul intrase într-o stare avansată de degradare, însă din 2010 au început lucrările de reabilitare, prin proiectul cu fonduri europene despre care am amintit că a cuprins şi Cetatea Medievală a Severinului. Faţada clădirii a fost renovată cu bani europeni, dar şi restul clădirii a fost refăcut, păstrând arhitectura. A fost nevoie de consolidarea unor pereţi de susţinere şi de alte intervenţii, pentru a mări capacitatea sălii de spectacole.

Anul acesta, sărbătorim 95 de ani de existenţă a Palatului Cultural „Theodor Costescu“. Este o instituţie de suflet pentru severineni şi pentru mehedinţeni. Noi am încercat să ne ridicăm, din punct de vedere cultural, la nivelul ctitorului acestui palat şi am dorit să ieşim literalmente în stradă către oameni şi astfel că am organizat un festival medieval, aflat acum la cea de-a treia ediţie, cu participări destul de numeroase. Anul trecut au fost 10.000 de beneficiari ai acestui festival. Avem un festival de reconstituire istorică daco-romană, pentru că locul acesta are puternice rădăcini istorice. Avem un festival estival, pe care îl dezvoltăm în zona de promenadă. După mulţi ani de absenţă, la grădina de vară din spatele Palatului Cultural am proiectat filme. Am avut serii de filme româneşti (…) Avem, de asemenea, trei saloane de artă.

Sorin Vidan, manager al Palatului Culturii

La sfârşitul lunii aprilie, la Palatul Culturii a fost organizat Festivalul internaţional de chitară clasică, ajuns la cea de-a noua ediţie, care s-a bucurat de o participare numeroasă. 

Unul dintre saloanele de artă din palat poartă numele caricaturistului Popa Popas. Candelabrele de cristal impozante din incintă dau o imagine deosebilă celei mai mari săli de artă din Palatul Culturii.

Lucrări degradate, reparaţii ce trebuie decontate

Ieşirea din sala artelor către terasă nu lasă privirii o imagine la fel de impozantă ca interiorul. Pe o margine a clădirii se văd lucrările degradate, tencuiala căzută şi urme ale infiltraţiilor de apă, mai ales că în ultima perioadă a acestui an în zonă a fost un sezon ploios. La doar câţiva ani după reabilitarea clădirii, problemele legate de construcţie au început să apară. Directorul instituţiei recunoaşte că este vorba despre lucrări degradate care au fost realizate în cadrul proiectului cu fonduri europene şi care vor trebui suportate din bugetul instituţiei: „Sunt degradate lucrările efectuate la cornişă şi se infiltrează apa. Nu ştiu cauzele, pentru că nu eram eu când s-au efectuat lucrările de reabilitare. Problema este că lucrarea a ieşit din garanţia acordată pentru construcţie, iar în urma verificării efectuate de cei de la ADR Sud-Vest Oltenia a rămas ca noi să facem reparaţia pe cheltuiala noastră. Ne-am apucat de reparaţii de o parte şi de alta a clădirii“.

Castelul Artelor – un turn înalt de 27 de metri

La câteva sute de metri de Cetatea Medievală a Severinului se poate ajunge la Castelul Artelor. Este vorba despre fostul Turn de Apă al Severinului, reabilitat pe fonduri europene, dar pe un alt proiect transfrontalier. Vizitatorii pot face un tur al turnului, pot viziona o expoziţie despre Insula Ada Kaleh (o insuliţă a cărei denumire provine din limba turcă şi înseamnă „Insulă Fortăreaţă“ şi care a fost acoperită în întregime de apele lacului de acumulare de la Porţile de Fier I, în anul 1970), o altă expoziţie intitulată „Severinul de altădată“ şi multe altele. 

De la ultimul etaj al turnului se poate observa o privelişte încântătoare deasupra Severinului, acolo sus fiind instalat şi un telescop.

Vizitatorii trebuie să plătească un bilet de intrare în turn. Pentru elevi şi studenţi, vizitarea Castelului Artelor costă 3 lei, iar pentru adulţi 5 lei. 

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – poarta către istorie 

Banii europeni au schimbat şi faţa Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Proiectul „Reabilitarea Complexului Muzeul Regiunii Porților de Fier și valorificarea lui ca produs turistic“ a fost în valoare de 53,838 milioane de lei, din care fonduri nerambursabile au totalizat 41,668 milioane de lei. 

Turiştii care ne vizitează sunt, de fapt, adevăraţii beneficiari ai unui proiect cu finanţare din fonduri europene, care a schimbat în totalitate infrastructura muzeală, în sensul că au apărut la această locaţie, din strada Independenţei nr. 2, şi alte clădiri, alte construcţii cu utilitate culturală, care nu erau înainte de implementarea acestui proiect, cum ar fi pavilionul multifuncţional, pavilionul anexă, cum ar fi turnul belvedere. De exemplu, pavilionul multifuncţional l-am introdus în circuitul turistic. Are şi sală pentru organizarea de diverse evenimente, are şi sală de conferinţe (…). S-a făcut şi turnul belvedere care securizează traseul tuiristic. Pentru ca turiştii să poată ajunge la piciorul Podului lui Traian – pentru că toată lumea este îndrăgostită e acest obiectiv turistic şi chiar şi cei care nu l-au văzut niciodată întreabă de piciorul Podului lui Traian, care este o minune a lumii antice – înainte, turiştii erau nevoiţi să traverseze o cale ferată pentru a ajunge la obiectiv. Acum, s-a făcut o pasarelă, pe care se ajunge la turnul belvedere, se coboară pe scări sau cu liftul şi se poate ajunge la piciorul podului. Deci a fost foarte bine gândit turnul respectiv. Finanţarea în sine, în cadrul proiectului, a fost foarte importantă, pentru că această clădire a muzeului, compusă din două corpuri, are o vechime de peste 100 de ani şi era afectată din punct de vedere al structurii de rezistenţă. Au fost făcute lucrări de consolidare, de îmbunătăţire a spaţiilor de expunere. 

Doiniţa Chircu, directorul muzeului

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier are un parc arheologic imens, care poate fi vizitat la ora actuală. „Ceea ce ne diferenţiază de alte muzee este faptul că avem un parc arheologic de 5 hectare, care este un dar moştenit de mii de ani şi pe care avem obligaţia să îl păstrăm intact, pentru a putea fi moştenit de generaţiile viitoare“, a mai spus Doiniţa Chircu, precizând că vizitatorii ajung la Severin pentru a vedea castrul roman şi termele romane, precum şi amfiteatrul roman (unde continuă descoperirile arheologice).

Muzeul nu mai dispune de fonduri consistente, pentru a se finaliza lucrările

Problema este că banii pe proiectul cu fonduri europene care a început în 2010 s-au terminat, însă la Muzeu, lucrările de reamenajare nu s-au încheiat în totalitate. Ceea ce s-a propus prin proiect a fost realizat. Însă mai sunt alte lucrări de efectuat. La ora actuală, muzeul nu este deschis în totalitate vizitatorilor. Sala acvariului nu a fost redată publicului vizitator nici până acum, din cauză că lucrările de reamenajare nu s-au finalizat. Directorul Muzeului promite că, într-o lună, vizitatorii vor putea vizita şi acvariul – obiectivul fiind pe locul doi în rândul cerinţelor turiştilor. 

Expoziţiile din noul pavilion multifuncţional pot fi vizitate, la această dată. Însă mai sunt multe lucrări de făcut, înainte ca tot muzeul să poată fi deschis integral vizitatorilor. 

Momentan, se pot vizita doar o parte din obiectivele muzeale. Partea de expoziţii muzeale nu poate fi vizitată, pentru că nu a fost realizată până acum. Pentru reamenajarea celorlalte spaţii este nevoie de alţi bani. „Proiectul cu fonduri europene s-a încheiat, ca finanţare. Ceea ce urmează a fi realizat este ceva ce nu mai ţine de proiect. Este nevoie de reorganizarea depozitelor, pentru că la momentul acesta am readus patrimoniul şi reorganizăm depozitele şi apoi avem nevoie de altă finanţare pentru organizarea expoziţională. Este vorba despre o reamenajare expoziţională pe spaţii foarte largi, într-un concept european, şi este nevoie de o finanţare consistentă“, a mai spus directoarea Muzeului. 

Piciorul Podului lui Traian, neconservat şi înconjurat de bălării

Dacă întreaga clădire a muzeului a fost reabilitată, curtea este frumos amenajată, iar amfiteatrul  – restaurat şi turnurile din apropierea Dunării sunt noi, totuşi, la capătul întregului complex muzeal există un obiectiv turistic care contrastează puternic cu imaginea reconstruită a muzeului. Este vorba despre piciorul Podului lui Traian, pod ce a fost construit de Apolodor din Damasc – cunoscut drept arhitectul Columnei – între primăvara anului 103 și primăvara anului 105. Deşi pentru vizitatorii care ajung la Drobeta Turnu Severin, piciorul podului este cea mai importantă atracţie turistică, acesta a fost lăsat de izbelişte. Construcţia nu este conservată în niciun fel. În jurul piciorului bălteşte apă, care după culoarea verzuie arată că este de multă vreme acolo, iar de jur împrejur sunt numai bălării. În imediata apropiere a piciorului sunt resturi de construcţii, care fac peisajul şi mai dezolant. 

Doiniţa Chircu a menţionat că, în vara acestui an, vor continua lucrările de reamenajare a zonei unde se află piciorul Podului lui Traian.

Zeci de mii de turişti au vizitat anual Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

Unul dintre obiectivele proiectului cu finanţare europeană a fost acela de a compatibiliza Muzeul Regiunii Porţilor de Fier de la Severin, despre care am amintit, cu orice muzeu dunărean, european, astfel încât numărul vizitatorilor să crească. „Chiar dacă nu funcţionăm la întreaga capacitate, am reuşit să îndeplinim acest obiectiv din proiect. Dacă în 2016 se vânduseră 34.700 de bilete, în 2017 s-au vândut 46.600 de bilete, iar în 2018 s-au vândut 80.038 de bilete“, a conchis Doiniţa Chircu. 

Tarifele de intrare sunt între 2 şi 10 lei, în funcţie de ce secţiune vizitează turiştii.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Ramona Olaruhttp://www.gds.ro
Ramona Olaru activează în mass-media din 2001 și este jurnalist specializat pe domeniul economic. A fost corespondent la revista Capital, la Evenimentul Zilei și redactor-șef al revistei Oltenia Business. Din 2008, este redactor economic la cotidianul regional Gazeta de Sud, din Craiova.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

CELE MAI CITITE