Procurorul general Gabriela Scutea a formulat „îndrumări scrise către parchetul care supraveghează cercetările” în cazul jurnalistei Emilia Șercan, pentru a „dinamiza administrarea probelor”, a transmis marți Parchetul General într-un comunicat de presă.
Precizările Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vin în contextul în care jurnalista Emilia Șercan acuză Poliția Română că ar fi scurs către un site o probă depusă de ea în dosarul amenințărilor primite după ce a publicat ancheta în care îl acuza de plagiat la doctorat pe premierul Nicolae Ciucă.
Șercan afirmă că a trimis către poliție o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, care includea și pozele personale, iar după o zi mesajul trimis poliției prin Whatsapp a apărut pe un site din Republica Moldova.
Jurnalista spune că a cerut o anchetă internă a poliției despre scurgerea informațiilor către site-ul din Moldova și acuză poliția că mușamalizează ancheta.
Într-un comunicat de presă transmis marți referitor la suspiciunea unei divulgări a informaţiilor nepublice, sesizată de Emilia Şercan, Parchetul General menționează că legea prevede posibilitatea procurorului ierarhic superior de a transmite dispoziţii scrise procurorului subordonat.
„În acest sens, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat, la data de 09.03.2022, îndrumări scrise către parchetul care supraveghea cercetările (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4) în dosarul penal deschis ca urmare a plângerii formulate de doamna Emilia Șercan. Aceste îndrumări, fără a afecta independenţa procurorului de caz, au urmărit să dinamizeze administrarea probelor şi să reflecte rolul activ al organelor de urmărire penală pentru aflarea adevărului.
A fost semnalată procurorului necesitatea verificării competenței, aspect care a determinat declinarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, ulterior, preluarea cercetărilor, la 31.03.2022, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Pentru clarificarea criticilor exprimate public de partea vătămată, parchetul care efectuează urmărirea penală va stabili, în raport de drepturile conferite de Codul de procedură penală, informațiile care îi vor fi transmise, ținând cont de caracterul nepublic al urmăririi penale.
Totodată, constatările privind pluralismul și libertatea mass-mediei din Rapoartele din 2020-2021 privind statul de drept, emise de Comisia Europeană, au fost aduse în atenţie organelor judiciare implicate în investigaţiile privind faptele comise împotriva jurnaliştilor”, se arată în comunicatul Parchetului General.
Tot marți, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un comunicat de presă în urma informațiilor privind amenințarea jurnalistei Emilia Șercan în care condamnă „orice act de intimidare a jurnaliştilor” şi îşi exprimă susţinerea pentru independenţa acestora.
MAI a mai precizat că organele de cercetare ale poliţiei judiciare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
Șefii ierarhici superiori ai polițistilor nu pot să dea îndrumări sau dispoziţii privind cercetarea penală, procurorul fiind singurul competent în acest sens, astfel că ministrul Afacerilor Interne nu are atribuții în instrumentarea sau soluționarea dosarelor penale.
Citește și: Freedom House România condamnă ferm acțiunea de compromitere a Emiliei Șercan
