Parlamentul European dorește o taxă pe carbon mai ambițioasă pentru a împiedica relocarea companiilor în afara UE în scopul evitării normelor de poluare mai stricte.
În jur de 27% din emisiile globale de CO2 din arderea combustibililor provin de la bunurile tranzacționate internațional, iar emisiile provenite din importurile UE au crescut, periclitând astfel eforturile privind neutralitatea climatică.
O taxă UE pe carbon pentru a preveni relocarea emisiilor
Eforturile UE de a-și reduce amprenta de carbon în cadrul Pactului Verde european, precum și de a deveni sustenabilă și neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pot fi subminate de țări mai puțin ambițioase în ce privește mediul. Pentru a preîntâmpina acest lucru, în iulie 2021 Comisia a propus un Mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), prin care să aplice o taxă pe carbon la anumite importuri din afara UE.
CBAM face parte dintr-o serie de acte legislative în curs de revizuire în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55 în 2030”; aceste revizuiri urmăresc îndeplinirea obiectivelor asumate de Legea europeană a climei, printr-o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 55% până în 2030 (raportat la nivelurile din 1990).
Cum va funcționa acest mecanism?
- Dacă produsele vin din țări cu reguli mai puțin ambițioase decât cele din UE, taxa se aplică pentru a fi siguri că aceste importuri nu vor fi mai ieftine decât produsele UE echivalente
Ținând cont de riscul ca multe sectoare poluante să-și mute producția în țări cu reguli asupra emisiilor mai laxe, taxarea carbonului este văzută ca un complement important al sistemului actual de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Ce sunt relocările emisiilor de CO2?
- Relocările emisiilor de CO2 reprezintă delocalizarea producției în afara UE pentru a evita reguli de poluare stricte.
- Eurodeputații doresc să împiedice mutarea problemei în altă parte, de aceea au instituit acest nou instrument de prevenire a relocării emisiilor de carbon
Măsuri de taxare a carbonului existente în UE
În sistemul actual de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care oferă stimulente financiare pentru reducerea emisiilor, fabricile și industriile trebuie să dețină un permis pentru fiecare tonă de CO2 pe care o produc. Prețul acestor permise este reglat de cerere și ofertă.
Din cauza ultimei crize economice, cererea pentru astfel de permise s-a prăbușit, la fel ca și prețul lor. Acest preț este atât de de scăzut încât descurajează companiile să mai investească în tehnologii verzi. Pentru a rezolva această problemă, UE va reforma Mecanismul ETS conform prevederilor din pachetul „Pregătiți pentru 55”.
Citește și: Damian&Brothers, la Festivalul Etniilor
Ce solicită Parlamentul
Parlamentul a adoptat un raport în iunie 2022, prin care și-a definit poziția pentru negocierile cu Consiliul. Raportul solicită extinderea CBAM la mai multe produse, inclusiv materialele plastice, hidrogenul, amoniacul și substanțele chimice organice, precum și includerea emisiilor indirecte provenite de la electricitatea folosită în procesul de fabricație.
De asemenea, ei doresc punerea în aplicare mai rapidă a CBAM, de la 1 ianuarie 2023, cu o perioadă de tranziție până la sfârșitul lui 2026. Ar trebui să fie pe deplin implementat până în 2032.
Până în 2032, Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon ar trebui să se aplice sectoarelor industriale mari consumatoare de energie. Deși reprezintă 94% din emisiile industriale ale UE, potrivit eurodeputaților aceste sectoare continuă să primească certificate de emisii gratis. Aceste alocări de certificate gratuite trebuie eliminate până în 2032, atunci când CBAM trebuie să se aplice deplin industriilor aflate sub protecția sa.
Europarlamentarii susțin propunerea Comisiei Europene de a folosi veniturile generate de acest mecanism ca noi resurse proprii pentru bugetul UE. În plus, cel puțin echivalentul veniturilor generate de CBAM ar trebui dirijat către țările mai puțin dezvoltate pentru a le ajuta la decarbonizarea industriilor.
Parlamentul mai solicită o autoritate centrală a UE pentru CBAM, și nu câte una în fiecare stat UE.
Aflați mai multe despre răspunsul UE la schimbările climatice precum și rolul UE în negocierile internaționale pentru climă.
Sursă: Parlamentul European
Urmărește PressHUB și pe Google News!
FOTOȘ ©AFP/INTERPRESS
