Politologul Daniel Șandru, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a vorbit, într-un interviu oferit pentru SunMedia, despre pericolul tot mai acut care îl reprezintă, la nivelul societății românești, nostalgia după perioada comunistă.
Instituția a demarat, în această lună, proiectul „Barometrul nostalgiei comunismului”, rezultatele urmând a fi folosite inclusiv la nivelul sistemului de Educație.
Șandru a pus accent pe importanța introducerii în programa școlară obligatorie a disciplinei Istoria comunismului și a disciplinei legate de Holocaustul din România, existând, în acest moment, un proiect legislativ susținut de IICCMER.
Daniel Șandru a vorbit, totodată, și despre ce a însemnat, de fapt, condamnarea comunismului în România și cât de mult a fost înțeles acest lucru de către societatea românească.
Pericolul extremismului și a unor partide de tipul AUR, susținute inclusiv de personaje influente precum ÎPS Teodosie, este o altă temă abordată în cadrul interviului cu președintele IICCMER.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a lansat, recent, proiectul intitulat „Barometrul nostalgiei comunismului”. Ce măsoară, concret, acest barometru și cum vor fi folosite rezultatele lui?
Daniel Șandru: Este un proiect pe care l-am lansat la 1 februarie și sperăm ca un prim raport să există la jumătatea timpului de până la finalul lui 2023, când vom veni cu raportul anual pe care, de acum încolo, îl vom face în fiecare an.
Prin acest proiect ne propunem să înțelegem de unde vine fondul acesta al nostalgiei după comunism, astfel încât să putem calibra o serie de proiecte educaționale dedicate tinerilor din mediul preuniversitar. Cred că acesta este segmentul de vârstă spre care trebuie să ne îndreptăm cu astfel de informații și proiecte educaționale, astfel încât să le putem arăta tinerilor ce s-a întâmplat, de fapt, în timpul regimului totalitar comunist.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
